Zilele Uriaşi de Pantelimon, primul eveniment de community street art din România şi cea mai mare expoziţie de picturi pe acoperişuri din sud-estul Europei se deschide vineri la Make a Point. Printre ivitaţi se numără Martha Cooper, prima femeie fotoreporter de la New York Post, cea care a scos graffiti-ul american din anii 70 în lume şi l-a făcut celebru.
La trei ani după finalizarea unuia dintre cele mai importante proiecte ale organizaţiei (reconversia Turnul de Apă din curtea Postăvăriei Române în Turn de Artă), Make a Point propune, pentru prima oară în România, un proiect internaţional de artă şi viaţă la înălţime - Uriaşi de Pantelimon.
Locuitorii cartierului şi-au spus poveştile, iar de aici încolo, artişti locali şi internaţionali le vor urca pe acoperişuri.
Publicul le va reîntâlni, de data aceasta în interpretarea artiştilor, şi le va putea admira din turn, balcon sau alte cotloane secrete, le va fotografia, posta, comenta.
Martha Cooper (SUA) este o legendă a fotojurnalismului de street art. Din curiozitate, în drumul spre birou, pe străzile New York-ului din '70, Martha Cooper a documentat arta graffiti-ului încă de când era un fenomen controversat. Datorită fotografiilor ei, street art-ul a trecut de la statutul de huliganism, la artă. De zeci de ani, expoziţiile Marthei Cooper au făcut înconjurul lumii, iar cartea "Subway Art” a fost numită biblia graffitiului.
În programul Zilelor Uriaşi de Pantelimon, expoziţia Martha Cooper poate fi văzută sâmbătă şi duminică, 14-15 octombrie, de la 10.00 la 22.00, în spaţiul cultural Make a Point - Şos. Morarilor, nr. 1. O discuţie cu fotografa va avea loc duminică de la ora 19.00 în spaţiul Make a Point din Pantelimon.
Printre artiştii internaţionali care vor veni în premieră în România, se numără şi Moose (Marea Britanie) - inventatorul reverse graffiti. În loc de metodele convenţionale folosite în graffiti, street artul lui Moose ia naştere doar prin curăţarea suprafeţelor murdare, în forme care au făcut înconjurul lumii. Nu vopseşte, ci şterge; nu murdăreşte, ci curăţă; nu vandalizează, ci lasă locul aşa cum a fost la început.
Din Franţa vor veni Ella & Pitr, autori ai celui mai mare mural din lume ("Lilith and Olaf”, Norvgia, 2015), cei doi artişti francezi sunt recunoscuţi pentru suprafeţele uriaşe pe care aleg să-şi ilustreze personajele inconfundabile.
Artistul Victor Ash din Danemarca este recunoscut pentru lucrările pline de contrast, autor al celui mai mare stencil din lume - "The Cosmonaut”, în Berlin. Muralele monocrome de mari proporţii, în locuri bine alese, sunt lucrurile care îl definesc pe Ash şi care l-au făcut cunoscut în toată lumea.
Biancoshock din Italia este foarte secretos cu propria identitate, celebrul artist este cunoscut în toată lumea datorită instalaţiilor sale efemere, dar cu un puternic mesaj social şi politic. Biancoshock s-a alăturat în luna august cu o instalaţie în premieră în România - "NU POT”, iar acum este gata să revină cu o nouă lucrare.
Lor li se vor alătura artiştii care au câştigat competiţia Uriaşi de Pantelimon şi care vor ilustra poveştile cartierului în stilul propriu: Tom (Sorina Tomuleţiu - România) şi-a intitulat proiectul "Unde nimeni nu se uită”, o instalaţie eco-friendly realizată din iarbă. Sorina a fost impresionată de povestea spaţiilor urbane în care natura reuşeşte să trăiască sub ochiul indiferent al trecătorilor. Mesajul ei va atrage atenţia asupra lipsei de luciditate în gestionarea spaţiului public, a locurilor "ascunse la vedere”, de care nu se preocupă nimeni.
Robert OBERT (România) va ilustra povestea femeii trimisă de fabrică să măsoare nivelul radiaţiilor de după accidentul de la Cernobîl. Motivaţia lui Robert: "aparatul ăla de măsurat radiaţii, dar şi expresia unei femei trecute prin viaţă şi ironia din spatele acţiunii în sine, lipsa de grijă a celor puţini faţă de cei mulţi, care deveniseră cantitate neglijabilă.”
Nomado (România) a fost atras de culoarea intuită după blocurile gri, acolo unde oamenii îşi întind rufele la uscat, trăiesc, iubesc, se ceartă, îşi caută rostul şi însufleţesc straturile suprapuse de beton ale oraşului.
Nada Krstajić (Serbia) va desena mandala om-oraş, o "horă" făcută din viaţă şi betoane. În viziunea artistei sârbe, arhitectura contemporană, cu ale sale clădiri moderne, alături de blocuri vechi de locuinţe, se înlănţuie cu arhitectura industrială ca apoi toate acestea să alterneze într-un dans cromatic cu natura şi oamenii.
Cristiana Comănici (România) va ilustra prin manechine şi fire - cândva materii prime ale uzinelor din zonă - câte puţin din fiecare poveste de cartier: generaţia cu cheia de gât, munca în filatură, perioada în care eram nişte marionete ale unui regim apus.
Pe lângă asta, un workshop de caligrafie cu Carmen Nistor (Germania), o expoziţie colectivă cu fotografii din Pantelimon, plimbări cu bicicleta în cartier, proiecţii de film, spectacole de dans contemporan sau instalaţii audio-video sunt doar câteva dintre lucrurile care se vor mai întampla în cadrul Zilelor Uriaşi de Pantelimon.
Vineri, de la ora 21:00, Funkoteca lui Cosmin va fi gazda petrecerii de deschidere a Zilelor Uriaşi de Patelimon: one nation under a groove > disco / funk / old-school rap to move them hips to the hop.
Intrarea este liberă. Proiectul este finanţat de Primăria Capitalei, prin Arcub, în cadrul programului Bucureşti - oraş participativ 2017.
Uriaşi de Pantelimona a demarat în 2016, ca un proiect pilot în cadrul căruia a fost finalizată prima pictură pe un acoperiş al Postăvăriei, de către artiştii BoeMona. În primăvara anului 2017 proiectul a continuat cu o vânătoare de poveşti în cartier şi un call for artist internaţional. Zilele Uriaşi de Pantelimon va marca apogeul şi totodată finalul proiectului, ediţia 2017.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
