Programul Timişoara - Capitală Europeană a Culturii a fost deschis oficial vineri seară. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, în mesajul transmis la ceremonie, că este un moment prin care timişorenii şi mândra comunitate a bănăţenilor îşi prezintă tradiţiile şi energiile culturale, spiritul civic şi aspiraţiile. La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a declarat, pe scena Operei, că ”Timişoara este oraşul-punte între comunităţile culturale din Europa, care emană neîncetat vibraţiile de cooperare, dialog şi creativitate în rândul generaţiilor sale seculare unite în diversitate”. În timpul galei de deschidere, la Opera din Timişoara a avut loc o pană de curent.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Pană de curent, la Opera din Timişoara, la gala de deschidere a Capitalei Europene a Culturii/ Ciucă: Este o chestiune de pregătire tehnică a evenimentului/ Fritz: În 2007, la ceremonia de deschidere, a picat curentul. Eu o iau ca un semn bun

Programul Timişoara - Capitală Europeană a Culturii a început, vineri seara, în Piaţa Unirii, cu spectacolul ”Sărbătorim Deschiderea!” care pune în lumină memoria şi identitatea Timişoarei, alături de artişti locali şi invitaţii lor. Acesta include momente de artă video şi dans muzică electronică şi ritmuri tradiţionale, într-o sărbătoare a întregului oraş. Pe scenă vor urca Doctorul Sinteză şi K-Lu, Implant Pentru Refuz, împreună cu Dora Gaitanovici, Adrian Despot, Dan Byron şi ucraineanca Alyona Alyona, Duchamp Pilot & Muaré Experience şi Taraf de Caliu şi oaspeţii lor. Seara va fi încheiată de DJ-ul din Berlin Fritz Kalkbrenner, ultimul headliner confirmat.

Timişoara a câştigat acest titlu după un proces de candidaturi, iar implementarea  a fost realizată de Primăria Timişoara, Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean Timiş.

”Am făcut un calcul pentru toate cheltuielile şi pentru programul cultural sunt 44 de milioane de euro, dar acestea sunt costuri din momentul în care am câştigat candidatura. În total sunt 150 de milioane de euro investiţi în infrastructura culturală. Nu toate sunt proiecte care vor fi deschise anul acesta. Vom transforma cinematografe vechi, turnuri de apă...”, a explicat primarul Dominic Fritz. 

Potrivit acestuia, ”vor fi peste 5.000 de artişti implicaţi şi aşteptăm un public către jumătate de milion şi un milion de oameni, dar suntem siguri că vom atrage 500.000 de musafiri în Timişoara”.

Un mare accent în acest program se pune pe faptul că Timişoara ”nu este capitala română a culturii, nu este ideea de a promova cultura locală, ci ne gândim la a promova cultura europeană”. 

La ceremonia de deschidere desfăşurată pe scena Operei din Timişoara a transmis un mesaj şi preşedintele Klaus Iohannis.

”Vă transmit dumneavoastră şi tuturor cetăţenilor Timişoarei felicitările mele şi urez mult succes Programului Cultural Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii, unul dintre cele mai importante momente ale istoriei oraşului de pe Bega din secolul XXI. Astăzi, la 16 ani de la prima capitală românească a culturii europene, dumneavoastră veniţi cu un proiect prin care timişorenii şi mândra comunitate a bănăţenilor îşi prezintă şi îşi valorifică tradiţiile şi energiile culturale, spiritul civic şi aspiraţiile”, a transmis şeful statului.

Iohannis a apreciat că Timişoara a câştigat acest titlu ”pentru că a prezentat un program ambiţios şi novator”. ”Light Your City a câştigat prin viziunea pe care o promovează, care nu doar fructifică resursele culturale ale oraşului şi ale zonei în care este situat acesta, dar propune un înnoit angajament civic şi are drept obiectiv transformarea Timişoarei într-un pol cultural de relevanţă europeană. Vă doresc ca acest deziderat să se împlinească”, a afirmat el.

Potrivit acestuia, ”de la decizia juriului european din 2016 şi până astăzi a fost parcurs un drum greu, care a presupus eforturi susţinute pentru a depăşi momentele extrem de dificile care au afectat punerea în practică a proiectului”.

”În ciuda obstacolelor apărute, aţi demonstrat hotărâre şi o foarte bună capacitate de organizare pentru a câştiga această veritabilă cursă contracronometru a pregătirii programului cultural pentru lansarea sa de astăzi. Am acordat Înaltul Patronaj nu doar unui proiect cultural de excepţie, ci şi ca recunoaştere a faptului că, aşa cum spune sloganul programului, timişorenii au dovedit că vor şi pot să-şi lumineze oraşul prin ei înşişi, prin cultură şi implicare comunitară”, a mai apreciat şeful statului.

El a adăugat că ”Timişoara, locul unde în decembrie 1989 s-a aprins flacăra Revoluţiei şi s-a născut speranţa că România poate redeveni parte a Europei libertăţilor şi democraţiei, răspunde astăzi provocărilor unei lumi aflate în căutarea unor noi echilibre”.

”O face prin energiile marilor sale resurse culturale, educaţionale şi ştiinţifice. Atunci când, la sfârşitul anului, programul cultural se va fi încheiat formal, vă doresc să constataţi că un astfel de proiect ambiţios nu se termină niciodată în acelaşi timp la căderea ultimei cortine. Sunt convins că Timişoara - Capitală Europeană a Culturii îşi va proba succesul prin moştenirea de lungă durată şi cât mai bogată pe care o va lăsa culturii”, a mai afirmat Iohannis.

La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a declarat, pe scena Operei din Timişoara, că este convins că Timişoara va continua modelul Sibiului, primul oraş din România care a deţinut acest titlu, în anul 2007. ”Timişoara este oraşul-punte între comunităţile culturale din Europa, care emană neîncetat vibraţiile de cooperare, dialog şi creativitate în rândul generaţiilor sale seculare unite în diversitate”, a afirmat Ciucă.

”Este o deosebită onoare să mă aflu astăzi la Timişoara, pentru a participa împreună la ceremonia de lansare «Timişoara, Capitală Culturală Europeană a anului 2023». Scriem astăzi o nouă pagină de istorie în parcursul european dinamic al României. Am debutat ca stat membru al Uniunii Europene cu succesul oraşului Sibiu, primă gazdă românească a Capitalei Culturale Europene. Lecţiile Sibiului, oraş în care am avut bucuria să revin ieri, au confirmat valoarea adăugată adusă de purtarea, pentru un an de zile, alături de Luxemburg, a stindardului culturii europene. Sunt convins că Timişoara va continua modelul şi va străluci în acest an, aşa cum sugestiv indică motto-ul «Revarsă-ţi lumina, Luminează-ţi oraşul». Timişoara nu este doar oraşul-martir care a aprins scânteia libertăţii în 1989 – «Azi la Timişoara, mâine în toată ţara!». Timişoara este oraşul-punte între comunităţile culturale din Europa, care emană neîncetat vibraţiile de cooperare, dialog şi creativitate în rândul generaţiilor sale seculare unite în diversitate”, a declarat Nicolae Ciucă.
 
Premierul a menţionat, în discursul său, şi contextul geo-politic, spunând că ”pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, valorile unităţii, solidarităţii şi ale cooperării între naţiuni sunt cu atât mai preţioase”. ”Cultura le potenţează ca formă universală de exprimare a conştiinţei iluminate de dorinţa libertăţii de exprimare, de coeziune şi de pace. Pe acest fundal şi în virtutea experienţei sale consistente în găzduirea şi asistarea refugiaţilor, Timişoara a demonstrat o dată în plus că este cetatea-oraş de referinţă în promovarea cooperării inter-culturale, acţionând în solidaritate profundă cu artiştii ucraineni şi diferitele organizaţii culturale”, a declarat Ciucă.
 
”Timişoara este o capitală multiculturală, poate chiar europeană a culturii dintotdeauna”, a spus Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, în conferinţa care a deschis Programul Timişoara 2023. Acest program ”este doar de la timişoreni pentru timişoreni şi pentru Europa. Sunt convins că la finalul anului vom avea de cuantificat evenimente de succes. Avem exemplu Sibiul, care a urcat după ce a deţinut acest titlu, în 2007”, a mai spus el.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.