Ansamblul monumental ”Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu şi Frontierele Imperiului Roman - Dacia au primit, sâmbătă, acceptul pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a anunţat ministrul Culturii, Raluca Turcan. ”Această recunoaştere internaţională reprezintă atât un tribut artistic profund pentru valoarea operelor marelui Constantin Brâncuşi, cât şi o oportunitate pentru Târgu Jiu şi regiunea Olteniei de a atrage vizitatori din întreaga lume”, a transmis premierul Marcel Ciolacu. Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, cuprinzând patru lucrări - ”Masa Tăcerii“, ”Aleea Scaunelor“, ”Poarta Sărutului“ şi ”Coloana fără Sfârşit“ - a fost conceput şi construit de către Constantin Brâncuşi în perioada 1937-1938.
UPDATE - Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Comitetul Patrimoniului Mondial a aprobat, sâmbătă, decizia de înscriere a Ansamblului Monumental ”Calea Eroilor“ şi a Frontierelor Imperiului Roman-Dacia în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Anunţul a fost făcut în cadrul celei de-a 46-a Sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, care se desfăşoară la New Delhi, în India, în perioada 21–31 iulie. În cadrul acestui comitet au fost analizate nominalizările înaintate de statele-părţi ale Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural din 1972.
”Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO reprezintă un moment de referinţă pentru mai buna conştientizare la nivel global a personalităţii emblematice a lui Constantin Brâncuşi, care a inspirat generaţii de sculptori din întreaga lume. Această reuşită se datorează atât contribuţiilor substanţiale ale experţilor, cât şi a unui dialog interinstituţional intens, derulat în ultimii doi ani şi jumătate, efort care a presupus numeroase demersuri administrative şi diplomatice, precum şi acţiuni susţinute şi coordonate ale autorităţilor centrale şi locale, cu implicarea mediului academic şi asociativ. Totodată, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial pregătită până acum de România, dosarul conţinând 277 de componente distribuite de-a lungul a peste 1.000 de kilometri“, a subliniat, la New Delhi, secretarul de stat pentru relaţii interinstituţionale Janina Sitaru.
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
Dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor“ a fost depus din nou de către România în 2018, după ce o propunere iniţială, depusă în 2013, a fost retrasă doi ani mai târziu. Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, cuprinzând patru lucrări - ”Masa Tăcerii“, ”Aleea Scaunelor“, ”Poarta Sărutului“ şi ”Coloana fără Sfârşit“ - a fost conceput şi construit de către Constantin Brâncuşi în perioada 1937-1938 şi reprezintă un moment de referinţă în istoria sculpturii monumentale moderne şi a artei publice. Din perspectiva obiectivelor de diplomaţie culturală ale Ministerului Afacerilor Externe, Constantin Brâncuşi joacă un rol central, misiunile diplomatice şi institutele culturale româneşti organizând anual evenimente de marcare a „Zilei Brâncuşi“, la 19 februarie, pentru a readuce în atenţia publicului apartenenţa sa la patrimoniul cultural al umanităţii.
Dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia a fost depus în 2023, fiind iniţiat în contextul existenţei unei ample selecţii de situri din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Austria, Ţările de Jos şi Slovacia, deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, precum şi al pregătirii unor nominalizări viitoare din aceeaşi vastă familie a Frontierelor Imperiului Roman.
Noile înscrieri completează prezenţa românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) şi continuată cu: Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999), Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017) şi Peisajul cultural minier Roşia Montană (2021).
Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural stabileşte că anumite bunuri din patrimoniul cultural prezintă o importanţă excepţională care necesită protejarea lor ca parte din patrimoniul mondial al întregii omeniri.
Comitetul Patrimoniului Mondial este format din 21 de state membre, componenţa actuală fiind următoarea: Argentina, Belgia, Bulgaria, Grecia, India, Italia, Jamaica, Japonia, Kazahstan, Kenya, Liban, Mexic, Qatar, Republica Coreea, Rwanda, Sfântul Vincenţiu şi Grenadinele, Senegal, Turcia, Ucraina, Vietnam şi Zambia. La reuniunile Comitetului Patrimoniului Mondial sunt prezente, în afară de statele membre, şi celelalte state-părţi la convenţie, în calitate de observatori.
UPDATE - ”După 33 de ani de demersuri, Ansamblul Monumental «Calea Eroilor», realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, a intrat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Această recunoaştere internaţională reprezintă atât un tribut artistic profund pentru valoarea operelor marelui Constantin Brâncuşi, cât şi o oportunitate pentru Târgu Jiu şi regiunea Olteniei de a atrage vizitatori din întreaga lume, care să se conecteze cu istoria şi tradiţiile româneşti. Felicitări tuturor celor care au contribuit la această reuşită!”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.
ŞTIREA INIŢIALĂ - ”Două dosare au primit acceptul pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, astăzi, în cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial ce se desfăşoară în India, la New Delhi: Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu şi Frontierele Imperiului Roman – Dacia / Frontiers of the Roman Empire – Dacia”, a scris Raluca Turcan, într-o postare pe Facebook.
Ea a adăugat că înscrierea ”Ansamblului monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu” în Lista patrimoniului mondial UNESCO înseamnă recunoaştere internaţională de cel mai înalt nivel pentru un mare artist român şi o capodoperă a artei monumentale.
”Tezaurul pe care Constantin Brâncuşi l-a lăsat românilor la Târgu Jiu devine oficial bun cultural al umanităţii. Se confirmă astfel valoarea universala excepţională a acestui sit cultural, demn de admiraţie şi protecţie internaţională. Recunoaşterea primită azi ne obligă să protejăm Ansamblul Monumental «Calea Eroilor», să-l păstrăm intact pentru generaţiile viitoare şi pentru memoria culturală a umanităţii. Este un angajament pe care ţara noastră îl ia la nivel naţional, dar şi la nivel local, în oraşul în care a fost creat ansamblul monumental”, a arătat ministrul Culturii.
România a depus, în ianuarie 2018, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO dosarul de nominalizare pentru ”Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu”. După o perioadă în care s-au intensificat eforturile pentru a răspunde criteriilor UNESCO, evaluarea dosarului a fost reluată de către ICOMOS (International Council on MonumentsandSites – organism consultativ al UNESCO) în 2023.
Potrivit lui Turcan, în cadrul procedurii de nominalizare, în perioada 19-23 iulie 2023 a avut loc misiunea tehnică de evaluare, organizată de Ministerul Culturii prin Institutul Naţional al Patrimoniului, în strânsă colaborare cu autorităţile locale din Târgu Jiu. Misiunea tehnică a urmărit modul în care ”Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu” îndeplineşte condiţiile de autenticitate şi integritate, managementul bunului cultural, implicarea comunităţii locale în protejarea şi punerea în valoare a Ansamblului şi atitudinea acesteia faţă de înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial. Procesul de evaluare a continuat cu solicitări de informaţii suplimentare şi răspunsuri din partea României precum şi cu o întâlnire tehnică a coordonatorilor dosarului cu ICOMOS la Paris.
”Complexul monumental, construit între anii 1937 şi 1938 pentru a comemora sacrificiul suprem al românilor - soldaţi, poliţişti şi cetăţeni de rând - care au murit apărând oraşul Târgu Jiu în timpul Primului Război Mondial, reprezintă un punct de cotitură în istoria sculpturii monumentale şi a artei publice. Este creaţia fundamentală şi singura lucrare publică de mare anvergură a sculptorului român Constantin Brâncuşi care, în loc să plaseze monumentul în oraş, «a plasat oraşul ca element funcţional în centrul monumentului». [...] Ansamblul Monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu reprezintă o lucrare excepţională, o fuziune între sculptura monumentală abstractă, arhitectura peisajului, inginerie şi instalaţie urbană ce oferă o experienţă comemorativă secvenţială, la scară urbană, având o puternică încărcătură simbolică şi marcând o expresie artistică de mare forţă şi puritate în plan multiplu: artistic, simbolic şi spiritual. Combinaţia dintre conceptul artistic, calitatea excepţională a execuţiei şi realizarea inginerească a Coloanei fără sfârşit, în special, contribuie la desăvârşirea uneia dintre cele mai importante sculpturi monumentale publice ale secolului XX”, se arată dintr-un citat publicat de ministrul Culturii din proiectul de decizie elaborat pe baza recomandării ICOMOS.
”Totodată, România marchează astăzi o reuşită cu semnificaţii profunde! Teritoriul vechii Dacii a fost parte a lumii romane, geneza naţiunii noastre fiind strâns legată de Roma şi de Imperiul Roman. Prin urmare, suntem în faţa unui act cultural şi identitar, care ne face mai conştienţi de trecutul nostru şi, în acelaşi timp, reaminteşte tuturor influenţa majoră a Romei asupra lumii în perioada antică. România se alătură astfel, cu mândrie, marii familii a Frontierelor Imperiului Roman în nobila misiune de a valorifica acest patrimoniu de valoare universală excepţională”, a adăugat Raluca Turcan.
România a depus, în ianuarie 2023, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman-Dacia, care s-a aflat, timp de un an şi jumătate, în procedură de evaluare în vederea stabilirii recomandărilor ICOMOS.
În perioada 8-21 august 2023, s-a desfăşurat în România misiunea tehnică de evaluare a ICOMOS, organizată de Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, în colaborare cu Comisia Naţională Limes, autorităţi centrale, judeţene şi locale, precum şi cu Muzee şi Direcţii pentru Cultură din cele 16 judeţe implicate. Procesul de evaluare a continuat şi cu solicitări de informaţii suplimentare şi răspunsuri din partea României precum şi cu o întâlnire cu ICOMOS a echipei coordonatoare de experţi de la Paris.
Ministrul Culturii a prezentat şi informaţii din justificarea criteriilor de înscriere, redate în proiectul de decizie al Comitetului Patrimoniului Mondial, elaborat pe baza recomandării ICOMOS: ”Bunul serial prezintă un important schimb de valori umane şi culturale de la apogeul Imperiului Roman, respectiv dezvoltarea arhitecturii militare romane şi a cunoştinţelor şi competenţelor tehnice de construcţie şi de management al teritoriului, de la un capăt la altul al imperiului. [...] Parte a sistemului general de apărare a Imperiului Roman, Frontierele Imperiului Roman - Dacia constituie o mărturie excepţională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice şi reprezintă o manifestare fizică a politicii imperiale. [...] Ele atesta versatilitatea şi sofisticarea modului în care romanii s-au raportat la topografia şi climatul local, în contextul politic, militar şi social al vremii, în partea de nord a imperiului. Cu o lungime de peste o mie de kilometri, Frontierele Imperiului Roman - Dacia este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman şi cuprinde atât sectoare terestre, cât şi fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasări şi densităţi variate de instalaţii militare distribuite în teritoriu”.
”Mulţumesc Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO şi mulţumesc ICOMOS pentru dialogul constant cu România. Felicit experţii din Ministerul român al Culturii: Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Comisia Naţionala Limes, dar şi Muzeele şi Direcţiile pentru Cultură din cele 16 judeţe implicate, precum şi autorităţile publice locale şi comunităţile care au contribuit la succesul procesului de nominalizare pentru înscrierea Ansamblului monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu” şi Frontierele Imperiului Roman – Dacia / Frontiers of the Roman Empire – Dacia în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, a conchis Turcan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.