Marea Barieră de Corali ar trebui inclusă pe o listă a Siturilor de Patrimoniu Mondial care se află „în pericol” din cauza daunelor făcute de schimbarea climatică, au spus reprezentanţii UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură).

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Organismul cultural al ONU a spus că cel mai mare sistem de recif de corali din lume (cu circa 3.000 de recife şi 300 de insule) ar trebui retrogradat la întâlnirea de luna viitoare, informează BBC.

UNESCO îndeamnă Australia să „intensifice acţiunile” privind încălzirea globală, iar guvernul australian a spus că se opune „cu fermitate” recomandării.

Disputa dintre UNESCO şi guvernul australian legat de statutul sistemului de recif este veche. Marea Barieră de Corali a primit clasificare de Patrimoniu Mondial în 1981. UNESCO a dezbătut dacă să fie mutată pe lista siturilor „în pericol” în 2017.

Ministrul australian al Mediului, Sussan Ley, a declarat că guvernul a fost „uimit” de cel mai recent anunţ, numindu-l „un salt înapoi în asigurările date de oficialii ONU” că acest pas nu va fi făcut.

Creşterea temperaturii apei mării ca rezultat al încălzirii globale provocate de arderea de combustibili fosili reprezintă principalul motiv pentru care reciful a fost grav deteriorat. În ultimii cinci au au fost remarcate câteva fenomene de „înălbire”. 

Un raport al UNESCO arată că, în ciuda eforturilor făcute de guvernul australian, nu au fost îndeplinite obiectivele principale pentru îmbunătăţirea calităţii apei.

Dacă este respectată recomandarea, va fi pentru prima dată când un sit natural de Patrimoniu Mondial ar fi inclus pe lista celor „în pericol” în mare parte din cauza impactului schimbării climei.

Listarea unui sit ca „în pericol” poate ajuta la abordarea ameninţărilor prin, de exemplu, deblocarea accesului la fonduri ori publicitate.

Dar recomandarea ar putea afecta importanta destinaţie turistică ce creează mii de locuri de muncă în Australia.

China deţine, în prezent, preşedinţia UNESCO şi există specualţii că tensiunile vechi dintre cele două ţări pot influenţa acestă decizie.

Însă grupurile activiste pentru mediu au respins orice astfel de sugestie, că recomandarea ar fi una determinată politic, şi au subliniat că guvernul australian nu a făcut suficiente pentru a proteja „cel mai mare bun natural al nostru”, după cum a spus Richard Leck, şeful Oceans for the World Wide Fund for Nature-Australia.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.