Un tribunal din Roma a respins o propunere esenţială din ambiţioasa reformă a muzeelor naţionale promovată de guvernul italian, interzicând cetăţenilor străini să conducă aceste instituţii, informează AFP.com.
”Lumea a văzut muzeele italiene schimbându-se pe parcursul ultimilor doi ani, iar acum Tribunalul Administrativ din Roma a anulat nominalizările pentru cinci directori. Nu am cuvinte”, a reacţionat pe Twitter ministrul Culturii, Dario Franceschini, care intenţionează să se adreseze Consiliului de Stat.
Într-o decizie anunţată miercuri şi publicată joi de cotidianul Il Sole-24 Ore, tribunalul a estimat că depunerile de candidaturi pentru relansarea marilor muzee italiene nu poate fi extinsă la cetăţenii non-italieni.
Tribunalul a fost sesizat de mai mulţi candidaţi necâştigători în cadrul procesului de nominalizare în 2015 a noilor directori, dintre care şapte erau străini, pentru 20 de muzee naţionale care fac parte dintre cele mai vizitate din lume, dar care au, adeseori, o imagine considerată ”prăfuită”.
Noii directori erau însărcinaţi cu punerea mai bună în valoare a unor colecţii excepţionale, creşterea programelor de vizitare, amenajarea de noi spaţii expoziţionale, dezvoltarea unor produse derivate.
Însă tribunalul a anulat nominalizarea a cinci dintre cei 20 de directori, dintre care unul era cetăţean străin - arheologul german Gabriel Zuchtriegel, coordonatorul sitului arheologic Paestum din apropiere de Napoli.
Activitatea lui nu a fost pusă sub semnul întrebării. Potrivit Sole-24 Ore, numărul vizitatorilor din Paestum a crescut cu 31% în 2016 în raportul cu anul precedent.
Dacă decizia tribunalului din Roma va fi menţinută, ceilalţi directori străini din Italia vor putea să demisioneze.
”O oprire a reformei va fi tragică pentru cultura italiană şi, într-o manieră mai generală, pentru economie, ţinând cont de faptul că domeniul culturii este unul dintre principalele motoare”, a declarat unul dintre ei, istoricul de artă german Eike Schmidt, directorul celebrei Galerii Uffizi din Florenţa.
Matteo Renzi, fostul prim-ministru italian, a reacţionat foarte repede, spunând că acceptarea candidaturilor celor mai buni experţi străini a fost unul dintre elementele reformei de care era ”cel mai mândru”.
”Eroarea noastră nu a fost că am încercat să schimbăm muzeele, eroarea noastră este că nu am încercat să schimbăm tribunalele administrative”, a adăugat Matteo Renzi, denunţând situaţia actuală din Italia, despre care a spus că este o ţară ”fondată pe paragrafe de lege şi pe recursuri judiciare”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
