Un scurtmetraj documentar despre colaborarea ştiinţifică româno-belgiană şi despre misiunea savantului român Emil Racoviţă aflat la bordul navei Belgica, precum şi despre naşterea unei ştiinţe noi - biospeologia, a fost lansat public pe reţelele de socializare ale ICR Bruxelles.
Înregistrarea include un rezumat al expediţiei Belgica şi este prezentată de speologul şi naturalistul Cristian Lascu, fost redactor-şef al prestigioasei publicaţii National Geographic România, fiind bogat ilustrată cu fotografii din Antarctica făcute chiar de către narator, în decursul unei expediţii de documentare pe urmele navei Belgica.
Proiectul este îniţiat de către ICR Bruxelles la 100 de ani de la înfiinţarea Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” de la Cluj şi a 121 de ani de la succesul expediţiei Belgica, în parteneriat cu Ambasada României în Regatul Belgiei.
Pierderea unor membri ai echipajului, prizonieratul în gheaţa Sudului extrem, izolarea şi incertitudinea, dar şi prieteniile strânse, descoperirile şi fiorul pionieratului, toate acestea au marcat această legendară expediţie. După doi ani de peregrinări şi explorări, Belgica a revenit triumfal în Europa. Savantul român a fost copleşit de onoruri şi a devenit director-adjunct al Laboratorului Oceanografic Arago. De asemenea, devine co-director al periodicului „Archives de Zoologie expérimentale et générale”, cea mai prestigioasă revistă de specialitate din Europa, pe care tot el o înfiinţase în 1872.
Treptat, Emil Racoviţă avea să renunţe la studiul oceanografiei şi să se dedice noii ştiinţe - biospeologia - pe care a fondat-o oficial în anul 1907. Întors la Cluj, pune bazele primului Institut de Speologie din lume, iar rezultatele sunt excepţionale: 1.200 de peşteri explorate în Europa şi Africa, o colecţie incluzând 50.000 de animale de peşteră, 66 de tratate publicate despre fauna subterană, consemnate în 6.000 de pagini.
"Când am fost pe nava Plancius în Antarctica, pe urmele navei Belgica, acum câţiva ani, mai mulţi fani ai legendarei expediţii m-au întrebat «De ce Racoviţă nu a rămas în istorie ca un mare pionier al cercetării antarctice, cum ar fi Amundsen, Arctowski sau Cook, care au publicat multe cărţi şi au continuat să facă expediţii dincolo de cercurile polare Nord şi Sud?». Le-am spus că Racoviţă, după ce a cercetat, publicat şi valorificat lucrări despre mediul de viaţă extrem din Antarctica, s-a dedicat unui alt mediu de viaţă special, cel marin", spune Cristian Lascu.
"Explorator consistent şi curajos, şi-a pus echipamentul de scufundări, fiind iniţiat în domeniu de către marele scafandru Louis Butin, cel care a făcut primele fotografii subacvatice din lume. În acest fel, Racoviţă a avut ocazia să vadă in situ viaţa marină, nu în condiţii artificiale, de laborator. Apoi, în dorinţa sa de a dovedi, prin metode unice, validitatea teoriei evoluţioniste, a intuit că făpturile din peşteri pot oferi exemple de organisme care se schimbă sub acţiunea factorilor de mediu. În lipsă de lumină, de exemplu, îşi pierd ochii şi pigmentarea. Astfel, Racoviţă a ajuns la concluzia că merită studiate creaturile adâncurilor. Aşadar, îl vom găsi pe Racoviţă în enciclopediile lumii, poate nu neapărat ca pionier al cercetării antarctice, dar cu siguranţă drept cel care a creat această nouă disciplină, biospeologia, ştiinţa creaturilor vii din peşteri", a adăugat Lascu.
Expediţia Belgica (1897-1899) a fost organizată şi finanţată de guvernul belgian, cu sprijinul mai multor instituţii din Belgia. Românul Emil Racoviţă, care avea doar 30 de ani la acel moment, a primit una dintre cele mai importante misiuni în cadrul acestei expediţii, cea de biolog. Tot atunci, tânărul savant îşi îndeplinea serviciul militar în ţară. Prin demersuri ale Ducesei de Flandra şi ale regelui Belgiei, adresate regelui Carol I, Racoviţă şi-a putut întrerupe serviciul militar şi a putut participa la expediţia care l-a consacrat ca biolog de faimă europeană. El a fost ulterior decorat de regele Belgiei şi a devenit membru al Societăţii Regale de Geografie a Belgiei.
Considerat fondatorul biospeologiei, Emil Racoviţă a lucrat până în 1920 ca oceanograf şi sub-director al Staţiunii Banyuls-sur-Mer, în Franţa, şi a acceptat să se întoarcă în România pentru a contribui la modernizarea învăţământului superior şi a ştiinţei în tânărul stat întregit. Astfel, la iniţiativa lui, acum 100 de ani, a luat fiinţă primul institut de speologie din lume, care astăzi îi poartă numele, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca.
Cristian Lascu a fost redactorul şef al publicaţiei National Geographic România şi a produs numeroase documentare alături de marele naturalist francez Jacques Yves Cousteau. Este descoperitorul peşterii Movile, ecosistem unic în lume, ce s-a bucurat de ecouri în presa internaţională (Science, La Recherche, Nature, New York Times, Life, National Geographic SUA, Washington Post, The Independent, Stern, Der Spiegel, Le Monde, Science et Vie, Scientific American).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
