Spectacolul "Pescăruşul", montat de Eugen Jebeleanu la Teatrul Naţional, a câştigat premiul la categoria Creaţie hibridă în cadrul galei premiilor Ficţiunea, alături de Mircea Cărtărescu care a fost distins pentru personajul său Theodoros din romanul omonim, dar şi de Alexandru Lamba, care a fost premiat pentru Cel mai bun final de operă cu romanul "Şapte virtuţi deşarte şi o păcătoasă" şi Dan-Mircea Cipariu pentru volumul de versuri "Meta-Vers".
Pentru categoria Stil artistic rafinat şi ingenios, premiul i-a fost acordat lui Adi G. Secară pentru volumul "Horodok" (poeme), apărut la Eikon, 2022. Motivaţia, formulată de Liviu G. Stan este următoarea: „Horodok, împrumută cu rezonanţe incantatorii numele unui oraş din regiunea ucraineană Liov, folosind o microstructură de epopee, developând monstruozităţi şi viduri ale actualităţii printr-o strategie postmodernă de sintetizare a istoriei. Pistoanele livreşti ale poemelor fac trimiteri ample spre Kafka şi Trakl, prelucrându-i în regim ludo-tragic mazilescian. Ingeniozitatea stilistică a volumului provine din felul în care Adi G. Secară manevrează nivelurile de asianism în retorica poemelor, drapându-le într-un proteism seducător, care ni se înfăţişează când sub forma unui „memorandum” al lumilor distruse, când prin remixuri psalmice".
Categoria Creaţie hibridă - cu valoare de manifest a fost cel mai bine reprezentată de Eugen Jebeleanu, prin montarea "Pescăruşul", de Cehov, la Teatrul Naţional Bucureşti. Motivaţia a fost formulată de Adriana Irimescu: "Montarea se remarcă prin noutate şi prin curaj regizoral. E un spectacol viu, incitant, argumentat. E pentru prima oară când asistăm la citirea textului cehovian în maniera tragediilor shakespeariene. I se acordă premiul pentru operă-manifest, deoarece este şi o pledoarie în favoarea artei hibride dar şi în favoarea adâncirii epice a replicilor".
Alina Grigore, cu filmul "Blue Moon/Crai nou", scenariu şi regie, a primit premiul pentru Ficţiune psihologică, cu impact social. Argumentul a fost formulat de Ligia Pârvulescu: "Pe lângă pendularea personajului feminin între a rămâne în şi a evada din toxicitatea unor relaţii familiale traumatizante, filmul aduce în prim plan o serie de teme, explorând mecanismele ascunse, psihologice, sociale, relaţionale care stau la baza alegerii atâtor români de a evada (spre un oraş, în Europa, oriunde). Statutul femeii în ţara noastră, psihologia comună în multe straturi sociale cu privire la rolul femeii în familie şi în societate, reacţiile femeii la mediul în care trăieşte, toate îşi pun amprenta asupra alegerilor pe care aceasta le face. Acu subiect nou şi stil proaspăt, care militează pentru libertatea individuală".
Cel mai bun personaj a fost ales Theodoros din romanul omonim al lui Mircea Cărtărescu.
Cristina Bogdan a argumentat: "Decupată dintr-o scrisoare a lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri, din 1883, schiţa personajului se amplifică treptat până la imaginea incontestabilă şi supradimensionată a unui erou de epopee, cu o personalitate complexă şi contradictorie. Ambiţiile lui incredibil de înalte, în privinţa iubirii, a măririi şi, în final, a mântuirii, îl poartă prin tot soiul de locuri şi de întâmplări reale şi fantastice, din Valahia prin Arhipelagos, din Etiopia până la Tronul Judecăţii unui Dumnezeu-cititor, din înaltul cerului până în adâncul plin de taine turnate în culori al unui lăcaş de cult. Forţa scriiturii lui Mircea Cărtărescu rezidă în capacitatea de a-l păstra convingător şi uluitor simultan, de-a lungul a peste 600 de pagini. Theodoros se înscrie definitiv în galeria eroilor emblematici din literatura universală, putând fi înfăţişat ca protagonistul unui Bildungsroman de excepţie, un erou epopeic şi picaresc, care străbate teritorii şi identităţi narative - pirat, strateg, împărat - pentru a fi, în cele din urmă, un simplu suflet în faţa judecăţii finale".
La categoria Cel mai bun final de operă, premiul se acordă lui Alexandru Lamba pentru romanul "Şapte virtuţi deşarte şi o păcătoasă", Litera, BPC, 2022. Ciprian Handru a argumentat: "Printr-un realism crud sau un neorealism (cf. Liviu G. Stan), scriitorul focalizează camera pe umanitate, surprinzându-o în toată vulnerabilitatea sa, în momente de existenţă dureroase, dramatice, chiar tragice. Printr-o analiză a conştiinţei la persoana I, Lamba impresionează prin suspansul pe care reuşeşte să îl construiască, dar şi să-l gestioneze într-un mod remarcabil, de la începutul şi până la finalul cărţii. De la contemplarea obsesivă a morţii, până la condiţia omului nepotrivit la momentul nepotrivit, protagonistul, Horia, ajunge să comită o crimă, să bată un elev, într-un context bizar, să trimită involuntar la moarte un veteran de război etc. De aceea, finalul ne obligă la câteva întrebări, mai ales după ce Horia empatizează, într-un autobuz, cu o femeie a străzii, împotrivindu-se să fie dată jos din mijlocul de transport în comun. Elasticitatea personajului, prospeţimea narativă şi modul ingenios în care evoluează conflictul romanesc fac din acest final unul de notă maximă".
La categoria Ficţiune de popularitate, Dana Ştefănescu a fost recompensată cu premiul pentru fotografie urbană. Argumentul îi aparţine Ilenei Marin: "Imaginar, voluptate, tehnici picturale care amintesc de baroc. Fotografiile Danei Ştefănescu fac din Bucureşti un oraş de rafinată frumuseţe, integrat într-o poveste fantastică şi uluitoare, care porneşte din vechiul oraş către periferiile de azi".
Premiul special al revistei Ficţiunea OPTm i-a fost acordat lui Dan-Mircea Cipariu, pentru volumul de versuri "Meta-Vers". Argumentul redacţiei revistei: "Un volum care surprinde esenţa vieţii virtuale a istoriei de azi, prin tehnici noi, emoţie şi un rafinament liric cu inserţii epice. Întregul volum e o imagine convingătoare a fiinţei lirice în încercarea de-a depăşi o criză generală. Tonic, expresiv şi cu mesaj puternic, Meta-Vers rămâne cu siguranţă unul dintre volumele notabile ale anului 2022".
Ca un elogiu adus ficţiunii, în cadrul Premiilor Ficţiunea au fost premiate şi Cele mai bune 10 povestiri publicate în Ficţiunea/2022
1. Rodica Bretin - A opta moarte, 131 / 43 (serie nouă) / 26 septembrie, 2022
2. Cristi Nedelcu - Semnul, nr. 126 / 38 (serie nouă) / 15 august, 2022
3. Ionuţ Chiva - Toamnă de august, 124 / 36 (serie nouă) / 1 august, 2022
4. Dana Dumitru - Vilomah, nr. 126 / 38 (serie nouă) / 15 august, 2022
5. Roxana Dumitrache - Gropiţa, nr. 123 / 35 (serie nouă) / 25 iulie, 2022
6. Allex Truşcă - Nu mai clipi, nr. 107 / 19 (serie nouă) / 14 martie, 2022
7. Andrei Ungureanu - Chindie, nr. 105 / 17 (serie nouă) / 28 februarie, 2022
8. Andrei Simuţ - Lagărul digital, nr. 104 / 16 (serie nouă) / 21 februarie, 2022
9. Roxana Ruscior - Marin Constantin, nr. 101 / 31 ianuarie, 2022
10. Alexandru Lamba - Pe muchie de lamă de ras, 100 / 13 (serie nouă) / 24 ianuarie, 2022
Gala premiilor Ficţiunea, organizată de Asociaţia Creatorilor de Ficţiune (ACF) & revista Ficţiunea OPTm, în parteneriat cu ARCUB, a avut loc, vineri, în grădina/ mansarda Casei Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151 şi s-a încheiat cu un maraton de lecturi. Au citit din operele lor: Allex Truşcă, Roxana Ruscior, Cristi Nedelcu, Alexandru Lamba, Andrei Ungureanu.
Premiile Ficţiunea au fost prezentate de Cristina Bogdan şi Petre Nechita. Directorul galei a fost Andrei Novac.
Evenimentul s-a desfăşurat în parteneriat cu Muzeul Vârstelor-Casa Filipescu Cesianu/MMB, Primăria Capitalei & ARCUB.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
