Specialiştii din Muzeul Naţional de Istorie a României reclamă într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii şi comisiilor de Cultură din Parlament o serie de disfuncţii şi situaţii problematice generate de managementul actual al MNIR, acuzând faptul că "cel mai mare muzeu de arheologie şi istorie din ţară este responsabil pentru producerea unui dezastru arheologic". Semnatarii îi solicită ministrului Valer Daniel Breaz să nu aprobe noul Regulament de Organizare şi Funcţionare (ROF) propus de managerul instituţiei Ernest Oberländer-Târnoveanu la 14 martie 2019 din cauză că "afectează tocmai posturile şi secţiile specialiştilor care de-a lungul anilor au criticat prin memorii, petiţii şi scrisori deschise aceste aspecte, discutate mai sus, ale managementului aplicat în MNIR".
"În 2016 a fost lansat un mare concurs internaţional pentru modernizarea clădirii şi reproiectarea expoziţiei de bază; în 2017 s-a jurizat, s-au dat premiile, iar a doua zi au început procesele, domnul manager al MNIR contestând caietul de sarcini (lansat de el însuşi), bunăcredinţa organizatorului (Ordinul Arhitecţilor din România), cât şi hotărârea unei comisii de evaluare din care a făcut parte; în 2018 au urmat alte litigii pe acestă temă, concretizate într-o hotărâre aparent favorabilă. Ca urmare a acestei aparente victorii, atent popularizată în presă, suntem în 2019 în exact aceeaşi situaţie ca în 2010, anul în care Ernest Oberländer-Târnoveanu a fost instalat la conducerea MNIR: fără proiect, fără finanţare şi fără perspective pentru Noul MNIR. Dacă veţi vizita muzeele naţionale din Budapesta, Belgrad, Sofia şi chiar Chişinău, veţi constata că la Bucureşti ne aflăm într-o situaţie în care lipsa de competenţă şi consecvenţă concurează cu interesul naţional legitim de a avea un Muzeu Naţional. Şi în ţară, în intervalul 2010-2019, s-au redeschis mai multe muzee de arheologie şi istorie, situaţiile de la Iaşi, Buzău, Craiova sau Suceava fiind doar câteva exemple care ilustrează faptul că nu suntem în faţa unor misiuni imposibile!", scriu muzeografii.
Veniturile extrabugetare ale muzeului sunt în cădere liberă
"Veniturile extrabugetare ale muzeului sunt în cădere liberă. În urma deciziei managerului de a interzice, începând cu anul 2015, participarea instituţiei la cercetările arheologice preventive şi de a interzice cercetătorilor şi muzeografilor participarea la competiţiile naţionale de proiecte, deşi în perioada 2011-2016 media anuală a veniturilor proprii ale instituţiei astfel obţinute a fost de circa 2.000.000 lei", precizează textul scrisorii.
"Motivaţia acestor interdicţii formulate de manager a fost tocmai invocarea necesităţii mobilizării totale a personalului în acţiunea de ambalare a patrimoniului în vederea unei relocări - fără plan de acţiune, fără plan de conservare preventivă şi curativă a colecţiilor, fără plan de relocare a colecţiilor, fără spaţii cert alocate, fără buget cuantificat - care, în chip evident, nu s-a mai produs. Din perspectiva noastră, succesul domnului Ernest Oberländer-Târnoveanu pe tărâmul justiţiei trebuie pus în contrast şi cu exodul colegilor noştri care au hotărât să părăsească cel mai mare muzeu de arheologie şi istorie din ţară pentru instituţii care încurajează cercetarea, muzeografia şi dezvoltarea profesională personală. Ar fi de remarcat că la începutul primului său mandat ca manager al acestui muzeu, domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu a găsit o instituţie de cultură ce avea în organigramă peste 180 de posturi, pe care le-a redus cu circa 20% în anul 2014, pentru ca în prezent să îşi mai desfăşoare aici activitatea puţin peste 120 de angajaţi, înregistrându-se practic o diminuare cu o treime a personalului (necesar funcţionării muzeului) în cei 9 ani de când conduce această instituţie. S-ar părea că parcursul de perspectivă avut în vedere de unii este clar: în următorii nouă ani vor mai rămâne managerul, contabilul şef şi un director adjunct!"
Experţii semnalează şi faptul că "timp de mai bine de un an, domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu nu a răspuns la memoriile arheologilor din această comisie care atrăgeau atenţia asupra modului lipsit de suport legal în care se dorea „îmbogăţirea patrimoniului” MNIR şi care solicitau schimbarea procedurii interne în sensul adaptării la realitatea creată de amplificatul fenomen al „detectoriştilor”. În schimb, domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu a modificat în două rânduri componenţa şi structura comisiei de achiziţii care s-a opus - în chip argumentat, bazat pe prevederile legislative şi norme de bună practică - politicii managerului privind aceste achiziţii. De asemenea, a comunicat - cu nejustificată întârziere - membrilor comisiei punctul de vedere al Oficiului Juridic, care stipula condiţiile legale în care piesele arheologice se pot achiziţiona".
Muzeografii precizează că managerul instituţiei a formulat acuze referitor la poziţia enunţată de membrii comisiei care au respins achiziţia acestor piese şi a determinat convocarea unei noi şedinţe prin care ofertele să fie acceptate.
"Toate aceste achiziţii de piese de patrimoniu s-au făcut cu sfidarea legislaţiei în vigoare, prin contracte de vânzare-cumpărare încheiate între o instituţie publică şi persoane private care vindeau către stat bunuri ce de fapt nu le aparţineau, acestea fiind prin lege proprietate publică şi nu una privată. În plus, multe referate de expertizare, prin care se stabilea valoarea tranzacţiei, erau întocmite de angajaţi ce nu deţineau calitatea de expert acreditat MCIN (cf. art. 45/5/ din Legea 182/2000). Astfel, a promovat în spaţiul public o falsă legătură între recuperarea patrimoniului exportat ilegal şi acceptarea de către muzee a pieselor care le sunt oferite direct de către descoperitori, cu eludarea prevederilor legale", potrivit semnatarilor scrisorii.
Specialiştii îl acuză pe Ernest Oberländer-Târnoveanu că "a contribuit la „îmbogăţirea patrimoniului” MNIR cu mii de piese a căror provenienţă este incertă sau descrisă sumar, incomplet, având locurile de descoperire neverificate arheologic (în contrast cu prevederile legale şi convenţiile internaţionale asumate de statul român) şi pentru care nu s-a demarat procedura prin care ar putea fi declarate situri arheologice".
De asemenea, "Domnia sa se poate mândri cu sutele de piese cu statut juridic incert, ale căror oferte au fost acceptate în 2015 de către o parte a membrilor comisiei de achiziţii cu menţiunea expresă „dacă nu sunt impedimente juridice”, dar care, nefiind cumpărate, intră sub incidenţa punctului de vedere negativ al Oficiului Juridic din decembrie 2014. Concluzionând, prin politica de achiziţii promovată de managerul său, cel mai mare muzeu de arheologie şi istorie din ţară este responsabil pentru producerea unui dezastru arheologic. Sub pretextul că se doreşte împiedicarea exportului ilegal de artefacte, domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu, în dubla calitate de preşedinte a Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi manager al MNIR, a creat o tendinţă cu potenţial distructiv, unele dintre muzee din ţară aplicând aceleaşi practici ilegale de preluare directă a artefactelor; în consecinţă, s-a creat o „piaţă de desfacere” care a produs mii de achiziţii de piese descoperite cu detectoare de metale. Toate acestea într-o ţară în care nu se investeşte aproape nici un leu pentru evidenţa siturilor arheologice, dar se cheltuie multe milioane pentru obiecte extrase ilegal din situri. Trebuie subliniat caracterul de unicat al siturilor şi al obiectelor arheologice distruse astfel".
Reprezentanţii MNIR subliniază: "În ciuda situaţiei grave relevate în aceste memorii - multe dintre ele publice (disponibile la adresa https://www.archaeology.ro/pagini/dezbatere_2005.html) -, acţiunile domnului Ernest Oberländer-Târnoveanu au lăsat şi continuă să lase indiferente toate instituţiile statului care au responsabilităţi legale directe pentru protejarea patrimoniului arheologic şi cultural. Mai mult decât atât, MNIR continuă să promoveze liniştit politica de achiziţii consacrată. Sute de obiecte preluate încă din 2016 au fost aduse la cunoştinţa comisiei de achiziţii de abia în 2018, nu dintr-un necesar demers pentru verificarea în teren a provenienţei lor de către arheologii din secţia de specialitate, ci doar în urma acţionării în judecată a MNIR de către persoanele care le-au descoperit utilizând detectoare de metale. Este de remarcat şi faptul că MCIN devine pe această cale parte în aceste procese, fiind plătitor de daune-interese. Prin lunga istorie a demersului anticar promovat de domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu, excluderea arheologiei profesionale din politica de protejare a patrimoniului arheologic a devenit în MNIR o atitudine şi o aptitudine cultivate unilateral, în dispreţul acestei profesiuni. Această situaţie a fost adusă la cunoştinţa domnului Valer Daniel Breaz, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, printr-un memoriu depus în ziua de 15 martie 2019, în speranţa că de data aceasta vom fi ascultaţi".
Potrivit textului scrisorii, angajaţii MNIR reclamă faptul că noul Regulament de Organizare şi Funcţionare (ROF) propus de manager la 14 martie 2019 "afectează tocmai posturile şi secţiile specialiştilor care de-a lungul anilor au criticat prin memorii, petiţii şi scrisori deschise aceste aspecte, discutate mai sus, ale managementului aplicat în MNIR".
"Noul ROF premeditează desfiinţarea unui post de director adjunct („întâmplător” cel ocupat de un semnatar al memoriilor), iar Biroul Tezaur Istoric este transformat în compartiment (şeful de birou pierzându-şi astfel funcţia; „întâmplător”, specialistul care ocupă acest post este, de asemenea, semnatar al memoriilor). Practic, propunerile desfiinţează posturile de conducere legate de singurele domenii care mai sunt reprezentate în actuala expoziţie permanentă a muzeului: Lapidarium, Copia Columnei lui Traian şi Tezaurul Istoric al României. O altă dovadă a caracterului „ţintit” al acestei acţiuni, care nu are nimic de-a face cu „eficientizarea” instituţiei, este faptul că proiectul de management elaborat pentru perioada 2017–2021 şi înaintat Ministerului Culturii (document public cu care domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu a câştigat un nou mandat) nu cuprinde absolut nicio prevedere în sensul desfiinţării postului de director adjunct coordonator al secţiilor de specialitate, nici reorganizarea Biroului Tezaur Istoric".
Pe scurt, "noul ROF încununează toate eforturile „manageriale” pentru a demantela activitatea de cercetare în muzeu, furnizoare de prestigiu ştiinţific şi de venituri proprii şi de a concentra întreaga putere doar în propria sa mână", precizează ei.
"Muzeul Naţional de Istorie a României este o instituţie scindată în care managerul actual nu face niciun efort în sensul concilierii resurselor creative ale acesteia, în sensul instaurării unui climat în care colaborarea să încurajeze emulaţia, ideile novatoare şi, în special, dialogul între specialişti", conform scrisorii.
Prin această scrisoare, semnatarii solicită ca Valer Daniel Breaz, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale să nu aprobe noul ROF promovat de Ernest Oberländer-Târnoveanu şi "să ia măsurile concrete care să stopeze consecinţele ce decurg din acesta, ţinând seama şi de faptul că, începând din data de 22.03.2019, la MNIR a fost demarată acţiunea Corpului de control al primului-ministru. Solicităm ca Ministrul Culturii să iniţieze şi să susţină un dialog menit să determine o situaţie firească, corectă şi pertinentă în legătură cu administrarea acestui important muzeu public".
Conform scrisorii, toate chestiunile reclamate au fost semnalate în ultimii trei ani miniştrilor Culturii. Scrisoarea deschisă este semnată de 20 dintre specialiştii din Muzeul Naţional de Istorie a României.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
