Surpriza sezonului primăvară-vară la Muzeul Naţional de Artă Contemporană este expoziţia „Supravieţuiri”, găzduită în Sala Auditorium, care reuneşte opere semnate de Kazimir Malevich din perioada 1912-1916.
Lucrările marchează tranziţia de la cubo-futurism la începuturile suprematismului - mişcare fondată de Malevich - şi reflectă căutarea unui nou limbaj vizual abstract, ce avea să influenţeze profund evoluţia artei moderne în secolul XX.
Expoziţia oferă şi o perspectivă inedită asupra influenţei pe care a avut-o suprematismul în peisajul artistic românesc, prin prezentarea unor lucrări din colecţia MNAC.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Potrivit curatorului Mariana Dragu, cele trei lucrări prezente în expoziţie au supravieţuit formalismului sovietic, datorită lui Benzion Livando care le-a cumpărat la Odesa în 1929 şi 1930, în plină teroare bolşevică, şi fiicei sale, Eva Livando, care, emigrând în Israel a avut unica dorinţă de a le expune public. Lucrările din patrimoniul Muzeului de Artă din Odesa au părăsit oraşul în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
În 1930, anul achiziţiei a două dintre lucrări, Malevich a fost arestat, anchetat şi supus unor chinuri inimaginabile, fiind bănuit de deviaţionism. Creatorul suprematismului, curentul care a dat startul abstracţionismului prin „Pătratul negru” (1915), a oferit lumii o „icoană a noii arte” simbolizând sfârşitul artei figurative şi începutul a ceva radical nou. În concepţia sa pătratul e simţire, albul e infinitul, negrul este tot ce rămâne.
Culorile vii din arta populară ucraineană care i-a fost lui Malevich „izvor de inspiraţie şi de constantă admiraţie. După anchetarea sa din 1930, Malevich este obligat să plece de la Casa Artei din Leningrad şi să se refugieze la Kiev, iar apoi la Harkov. Prieten cu Chagall, Larionov şi Goncearova, împărtăţeşte aceeaşi soartă cu ei, aceea de a fi „interzişi” în URSS, potrivit textului curatorial.
Reabilitarea avangardei ruse are loc odată cu Perestroica, iar în 1988 opera lui Malevich este expusă într-o mare retrospectivă la Sankt Peterburg.
Opera lui a supravieţuit datorită prin grija familiei şi a muzeografilor care nu s-au lăsat intimidaţi să distrugă lucrările.
Lucrările lui Malevich sunt însoţite de tablouri semnate de Radu Comşa, Ingo Glas, Viorica Iacob şi Liviu Stoicoviciu.
Expoziţie personală
Etajele trei şi patru găzduiesc „Apocalipsis Cum Figuris”, o expoziţie personală Valentin Scărlătescu, prezentând universul unui artist format în spiritul expresionist - spiritualist al generaţiei care s-a afirmat în anii '80, pictor al cărui parcurs între România şi Franţa a generat o artă încărcată de simboluri mistice.
La Parterul muzeului şi în Sala de Marmură continuă expoziţia „Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor”, curatoriată de mine împreună cu Celia Ghyka. Liant esenţial pentru comunicarea morfologică şi simbolică dintre cultura materială şi cea spirituală, motivul alegoric al Răsucirii este ilustrat printr-un ansamblu neconvenţional de arheologie, arte decorative, îmbrăcăminte, produse etnografice şi produse industriale de masă, puse în dialog cu lucrări de artă contemporană din colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporană şi din colecţii private.
La primul etaj al muzeului, publicul va (re)descoperi expoziţia „Linii paralele. Avataruri ale modernităţii în Croaţia 1949-1998”, ce se prelungeşte pentru încă un sezon expoziţional, permiţând astfel unei audienţe şi mai largi să intre în contact cu patrimoniul artistic croat. Organizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă Modernă (NMMU) din Zagreb şi curatoriată de Branko Franceschi, această amplă expoziţie, cu o relevanţă particulară pentru înţelegerea modernităţilor alternative dezvoltate în Europa de Est în timpul regimurilor socialiste, reuneşte 188 de lucrări care trasează evoluţia artei croate postbelice.
La etajul al doilea, în interiorul proiectului multi-disciplinar „Leviathan. În măruntaiele colecţiei” este o expunere temporară dedicată fenomenului graficii de propagandă, ce reuneşte o selecţie de proiecte şi de machete de afişe din Colecţia MNAC, majoritatea din perioada anilor '80, sub titlul „Epoca de Aur”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
