Istoricul Mihnea Berindei, care a murit, duminică, a fost unul dintre marile personaje ale diasporei româneşti de la Paris, în vremea în care România era închisă în temniţa ororii totalitare. Portretul cel mai limpede al istoricului care i-a lăsat pe turcii din secolul al XV-lea deoparte, pentru a se ocupa de extragerea şi protejarea lui Paul Goma de comunişti apare în memoriile rămase de la Monica Lovinescu.
În volumul ”La apa Vavilonului”, cea mai amplă mărturie a exilului românesc de la Paris, Monica Lovinescu povesteşte cum l-a cunoscut pe Mihnea Berindei, cu mama căruiafusese colegă în facultate şi care, după trauma de a-şi naşte fiica în temniţa comunistă, a trebuit să se împace şi cu exilul forţat al fiului.
”La Mihnea, ceea ce ne-a plăcut mai întâi, lui Virgil şi mie, a fost gratuitatea angajamentului său. Acolo unde alţii ( cei mai numeroşi) ar fi căutat o semnătură şi o carieră, Mihnea le-a neglijat pe amândouă. I-a trecut pe turcii săi din secolul al XV-lea pe un plan cu totul secund şi a descins în contemporaneitate cu frenezie şi cu o excepţională dăruire. Repet, fără semnătură. Din umbră, nu machiavelic,ci dimpotrivă, pentru un fel de bine comun. Din principiu şi dreptate”: acesta este protretul, poate cel mai fdel al istoricului Mihnea Berindei, conturat în anii 1970 de Monica Lovinescu.
La scurtă vreme după venirea la Paris, Mihnea Berindei a ajuns unul dintre pilonii diasporei, un interlocutor de încredere pentru presa francceză, chiar dacă incomod multor români din diaspora, tocmai pentru că, aminteşte Monica Lovinescu, nu se putea preface şi nu era compatibil cu vreun compromis. Berindei avea, notează Monica Lovinescu, ”O trăsătură de caracter nevidencabilă: era incapabil de măruntele concesii sociale care fac viaţa în comun suportabilă”.
”Se poate pretinde – eu în orice caz o fac – că, fără el, Comitetul şi apoi, din 1980 încoace, Liga pentru Drepturile Omului n-ar fi devenit unul dintre instrumentele cele mai eficace ale opoziţiei faţă de regimul de la Bucureşti”, aminteşte Monica Lovinescu, făcând referire, printre altele, la celebrul caz de solidarizare şi,astfel, protejare a lui Paul Goma în faţa regimului comunist de la Bucureşti.
Mihnea Berindei, a cărui personalitate este intim şi puternic legată de lupta anti-totalitară, a fost ”sufletul exilului democratic de la Paris”, cel care a organizat campaniile de solidaritate cu Paul Goma, Vasile Paraschiv şi Doina Cornea, aminteşte şi politologul Vladimir Tismăneanu, într-un mesaj publicat pe Facebook.
Aceasta aminteşte de eforturile din diaspora pariziană ale lui Mihnea Berindei, care a organizat campaniile de solidaritate cu Paul Goma, Vasile Paraschiv, Doina Cornea, Mihai Botez, Radu Filipescu, Dorin Tudoran şi alţi disidenţi. A ajuns în Bucureşti imediat după căderea regimului lui Ceauşescu şi a participat la crearea Grupului pentru Dialog Social şi a săptămânalului ”22”., aminteşte Tismăneanu.
”Două caracteristici se întâlneau în minunata personalitate a lui Mihnea: nobleţea şi generozitatea. Am beneficiat de ambele.”, amai notat Vladimir Tismăneanu.
Istoricul Mihnea Berindei, în vârstă de 68 de ani, a încetat din viaţă, duminică, a anunţat Dorin Dobrincu, fost director al Arhivelor Naţionale ale României.
”Mihnea Berindei (22 martie 1948 - 19 iunie 2016). Am pierdut un prieten scump. Alte cuvinte sunt de prisos astăzi", a scris Dorin Dobrincu, pe contul de Facebook.
Mihnea Berindei, istoric, autorul mai multor studii de turcologie publicate în special Franţa, a abordat în ultimii ani subiecte de istoria contemporană a României. Este unul dintre membrii Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România şi coeditorul volumului ”Istoria comunismului din România: documente. Perioada Gheorghe-Gheorghiu-Dej (1945-1965)”, Humanitas, 2009, potrivit prezentării pe care o face Editura Humanitas.
Mihnea Berindei era membru fondator al Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului, transformat, în anii '80, în Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, al cărei purtător de cuvânt şi vicepreşedinte a şi fost.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
