Scriitorul László Krasznahorkai, 70 de ani, născut la Gyula, Ungaria, va primi Premiul Formentor pentru Litere 2024, după cum s-a anunţat sâmbătă. Juriul acordă premiul "pentru susţinerea puterii narative care învăluie, dezvăluie, ascunde şi transformă realitatea lumii, pentru extinderea versiunii ficţionale a enigmaticei existenţe umane, pentru apelul la lectura viguroasă a unei fabule complexe şi pentru construirea labirinturilor fascinante ale imaginaţiei literare".
Anterior, premiul spaniol a fost primit de Pascal Quignard, Ludmila Uliţkaia, Annie Ernaux, Cesar Aira, Javier Marías sau Mircea Cărtărescu.
Krasznahorkai este un obişnuit al caselor de pariuri la Nobel, iar figura sa a fost înconjurată de un oarecare mister: nu are obiceiul de a acorda interviuri, iar la începutul carierei sale au fost unii care au crezut că scriitorul pur şi simplu nu există. Printre operele sale se numără "Satanic tango" (primul său roman, din 1985), "War and war" sau "The melancholy of resistance", toate acestea publicate în Spania la editura Acantilado şi traduse de Adam Kovacsis.
Unele dintre ele au fost aduse pe ecran de cineastul Béla Tarr, cu care a colaborat din 1988. Versiunea sa despre "Satanic tango" este un film cult de şapte ore. Lucrarea relatează "coexistenţa şi conivenţa câtorva oameni izolaţi într-un ţinut aspru şi condamnaţi la o viaţă mizerabilă în care apocalipsa este un eveniment cotidian", potrivit criticului Javier Aparicio Maydeu.
Krasznahorkai a fost comparat cu Kafka sau Thomas Bernhard, cu Gogol sau Bulgakov, a fost prieten cu Allen Gingsberg sau Imre Kertész, a fost apreciat de Susan Sontag şi WG Sebald, este considerat dificil şi exigent, opresiv şi distopic, postmodern şi tragicomic, şi se îmbracă mereu în negru. "Lucrarea câştigătorului nostru cuprinde în evocarea sa eliptică şi întârziată peisajele întunecate, frumoase şi melancolice ale sufletului, cartografia abruptă a sinuosului pelerinaj uman şi murmurele secrete ale unei premoniţii abisale", explică juriul.
Într-un interviu din 2022, scriitorul, care a câştigat International Man Booker în 2015 (pentru caracterul său "vizionar"), a criticat hiperdezvoltarea tehnologică. "Conştientizarea noastră a timpului se accelerează. Primim o cantitate impresionantă de informaţii şi acestea sosesc atât de repede încât nu mai înseamnă nimic. Este nevoie de timp", a spus el. Şi a mai denunţat faptul că, în societatea bunăstării, oamenii sunt ţinuţi departe de ceea ce este real. "Avem din ce în ce mai puţină relaţie cu realitatea şi din ce în ce mai mult cu ceea ce spun unii despre ea. Dacă aflu că a avut loc un accident la colţ, poate că nu înseamnă nimic, dar dacă cineva se prăbuşeşte în faţa mea şi este însângerat, asta îmi va rămâne în minte".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
