Dacă ar publica astăzi ”Versetele satanice”, carte care i-a adus condamnarea la moarte din partea ayatolahului Ruhollah Khomeini, Salman Rushdie este sceptic că ar mai primi susţinere în Occident, ai cărui lideri politici sunt indulgenţi cu terorismul islamic, pe care se feresc chiar să îl numească astfel, aşa cum face şi preşedintele american Barack Obama. Or cum putem, atunci, să luptăm cu un cancer pe care nu îl recunoaştem în trupul nostru?, se întreabă scriitorul britanic.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Cu prilejul traducerii în limba franceză a romanului ”Doi ani, opt luni şi douăzeci şi opt de nopţi” (în limba română, tradus la Editura Polirom), scriitorul Salman Rushdie a comentat, într-un interviu acordat Le Point şi preluat de Le Figaro, criza politică şi religioasă care se prefigurează în Occident.

Din 1989, Salman Rushdie trăieşte sub ameninţarea unui atentat. 27 de ani de ură şi violenţă, care nu l-au făcut, totuşi, să şi fi pierdut umorul şi bucuria.

Îndrăgostit de celebrele povestiri populare de origine persană şi indiană, Salman Rushdie se foloseşte de acest imaginar pentru a critica realitatea contemporană, ameninţată de terorism, fundamentalism religios, reincălzirea globală şi pierderea reperelor. Totuşi, scriitorul se descrie ca fiind apolitic. ”Nu sunt posesorul niciunei inteligenţe sau înţelepciuni speciale pentru a analiza aceste lucruri. Nisa? Ce vreţi să vă spun, dacă nu, ca toată lumea, că este înfricoşător. Este scopul teroriştilor, să ne împiedice să gândim. Dar trebuie să încercăm”, a spus scriitorul.

Democraţii prea indulgente?

După atentatele care au lovit şi redacţia Charlie Hebdo, guvernul francez nu a recţionat bine, afirmă Rushdie. ”În loc de a răspunde atacurilor contra libertăţii de exprimare, au apărut voci care au criticat blasfemia şi care au propus un compromis cu terorismul. Nu există blasfemie într-o democraţie”.

Pentru Rushdie, liderii democraţiilor acceptă, puţin câte puţin, compromisul. Scriitorul crede că dacă ar publica ”Versetele satanice” astăzi, nu ar mai beneficia de susţinerea pe care a avut-o în epocă. În acest roman publicat ăn 1988, Rushdie a avut atitudini considerate ofensatoare la adresa profetului Mahomed. ”Astăzi, m-ar acuza de islamofobie şi de rasism. Mi-ar imputa atacuri contra unei minorităţi culturale”, spune scriitorul, care adaugă că apără libertatea de a gândi şi de a afirma că religia este un lucru stupid.

Infiltrarea religiei în politic

”Politica şi religia erau separate. Acum, în universităţi, religia este peste tot. Sexul, nicăieri”, spune Rushdie, pentru care America este o ţară mai religioasă decât Franţa. Este suspect, adaugă scriitorul, să nu ai o religie, în Statele Unite.

Peste tot în lume, religia se găseşte infiltrată în politică. Lucrurile sunt evidente pentru Salman Rushdie. Islamiştii vor puterea politică. Ei cred că societatea perfectă este cea a secolului al VII-lea şi că revoluţia khomeynistă, la fel cum e şi comunismul, se prezintă ca o revoluţie contra Istoriei. ”În faţa realităţii, trebuie să spunem lucrurilor pe nume: jurnaliştii de la Charlie Hebdo au fost ucişi în numele lui Allah şi pentru a-l răzbuna pe Profet”, spune Rushdie.

În opinia lui Rushdie, guvernele occidentale se feresc să vorbească despre ”terorism islamic”. Ele preferă termini ca ”dezechilibru”, ”extremism radical”: ”Voi, francezii, utilizaţi eticheta Daesh, ceea ce neutralizează lucrurile, în vreme ce peste tot în lume vorbim despre Isis, Statul Islamic al Irakului şi Siriei, pentru a se face auzit cuvântul Islam”.

Rushdie nu înţelege încăpăţânarea lui  Barack Obama  de a nu pronunţa cuvântul ”Islam”, atunci când reacţionează la atentate comise în numele acestuia. Scriitorul interpretează această atitudine ca pe o prudenţă de final de mandat.

Pentru Salman Rushdie, Daesh reprezintă o formă a Islamului, pe care cei mai mulţi dintre musulmani o resping, dar care există şi se dezvoltă. Or, se întreabă scriitorul britanic, cum să combaţi un cancer dacă nu recunoşti că îl porţi în corp?

Salman Rushdie, născut în 19 iunie 1947, este cunoscut mai ales pentru ”Versetele satanice”, o carte considerată o veritabilă insultă la adresa religiei islamice şi care i-a adus condamnarea la moarte din partea ayatolahului Ruhollah Khomeini. Stilul său narativ, un amestec de mit şi fantezie cu realitate, a fost inclus în curentul literar cunoscut sub denumirea de”realism magic”. 
Rushdie este, de asemenea, autor al mai multor romane şi volume de eseuri care privesc lumea contemporană cu luciditate şi uneori cu sarcasm. A debutat în 1975 cu romanul ”Grimus”, dar cartea care l-a impus definitiv a fost ”Copiii în miez de noapte”, care a primit şi prestigiosul Booker Prize în 1981. A continuat cu volumul ”Ruşinea” (1983), nominalizat pentru acelaşi Premiu Booker în 1984, pe care însă îl ratează, primind în schimb un trofeu francez prestigios, Prix du Meilleur Livre Etranger. După publicarea volumului ”Versetele satanice” (1988), a scris şi alte romane care au impresionat criticii literari şi publicul larg, precum ”Harun şi Marea de Poveşti” (1990), ”Ultimul suspin al maurului” (1994), ”Furia” (2001), ”Seducătoarea din Florenţa” (2009) şi ”Joseph Anton: Memorii” (2012).


În luna februarie a acestui an, mai multe companii de presă din Iran au adăugat suma de 600.000 de dolari la prima de 3,3 milioane de dolari oferită deja de acest stat pentru asasinarea scriitorului Salman Rushdie, după 27 de ani de la emiterea celebrei fatwa (decret emis de un lider religios musulman).

Agenţia de presă Fars a publicat o listă cu 40 de companii de presă din Iran care au decis să facă donaţii în acest scop. Astfel, prima promisă pentru asasinarea celebrului scriitor britanic de origine indiană a crescut cu 600.000 de dolari şi a ajuns la 3,9 milioane de dolari. Agenţia Fars a contribuit la rândul ei cu 30.000 de dolari.

Pe 14 februarie 1989, ayatolahul Khomeini, pe atunci liderul Revoluţiei iraniene, e emis o fatwa prin care îi îndemna pe toţi musulmanii din lume să îl asasineze pe Salman Rushdie, pentru a pedepsi astfel publicarea romanului său ”Versetele satanice”, considerat o insultă la adresa islamului.

De atunci, Salman Rushdie a trăit sub protecţia poliţiei britanice, însă autorităţile iraniene au anunţat că acea fatwa nu poate fi anulată.

În 2005, urmând îndemnul lui Ali Khamenei, succesorul lui Khomeini, trei membri ai clerului iranian i-au îndemnat din nou pe musulmanii din lumea întreagă să îl ucidă pe Salman Rushdie.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.