Un viitor sumbru, fanfaronadă şi ipocrizie, mai multe fapte şi mai puţine declaraţii, armonie şi bun gust reprezintă caracterizarea prezentului şi dorinţe pentru viitorul României exprimate de şapte scriitori şi artişti cu ocazia a 100 de ani de la Marea Unire.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Actorul Victor Rebengiuc, scriitorii Dan Lungu, Florin Iaru şi Costion Nicolescu, regizorii Stere Gulea şi Radu Jude şi artistul plastic Dan Perjovschi au vorbit, pentru News.ro, despre prezentul ţării, aşa cum îl văd ei, despre cele mai importante momente ale ultimului secol şi îşi exprimă câteva dorinţe legat de viitorul României.

Actorul Victor Rebengiuc: Viitorul României îl văd sumbru

„Dezamăgire. Deznădejde. Atât. Nu e în niciun fel acest moment. Este o nenorocire!

Mie îmi lipsesc 15 ani până la 100, pentru mine a fost important accesul la tron al regelui, faptul de la 23 August a fost un act important politic făcut de rege şi, pe urmă, sunt numai momente de nenorocire - din 1945 şi de la alegerile din 1946 sunt 50 de ani de nenorocire, din care n-am scăpat. Şi cine ştie când vom scăpa? Eu, unul, mi-am pierdut orice nădejde.

Viitorul îl văd o nenorocire. Aceeaşi nenorocire. Îl văd sumbru.

Românii trebuie să voteze ca lumea, să îşi dea seama ce se întâmplă, dar nu ai cu cine vorbi. Nimeni nu se gândeşte la ţară. Numai «să ne dea!». «Dacă ne dă, e bine», acesta e discursul”.

Scriitorul Dan Lungu: Multă fanfaronadă, multă ipocrizie, mult festivism

„Partea cea mai bună a lucrurilor este că suntem împreună după 100 de ani, că am reuşit să ieşim din comunism, că am intrat în Uniunea Europeană, iar partea cea mai tristă este că suntem conduşi de un guvern nedemn, care nu se ridică la nivelul acestui moment, care iată că încearcă să ne scoată din Uniunea Europeană, să ne întoarcă înapoi, acum 70 de ani. Mi se pare multă fanfaronadă, multă ipocrizie, mult festivism. Cu ce sărbătorim? Cu steaguri, cu ştampile, cu embleme, nu sărbătorim cu lucruri de substanţă. Ne acoperim de hârtii ca să trecem momentul. Românii merită să sărbătorească evenimentul ăsta cu tot fastul şi emoţia pe care eu însumi o am, dar, în acelaşi timp, dacă pe 1 Decembrie dimineaţa merg la defilare, seara trebuie să fie în Piaţă. E de datoria noastră. Să mergem şi la acest moment de sărbătoare, dar, în acelaşi timp, să şi taxăm clasa politică, care e total nedemnă.

Al doilea mare moment după Marea Unire de la 1918, după părerea mea, a fost căderea comunismului. Ne-a readus la viaţă. Ştiu, pentru că aveam 20 de ani atunci. Îmi imaginez ce aş fi făcut eu acum dacă ar fi continuat? Eu zic că vom trece de momentul ăsta. E urât, complicat, s-a mers mult prea departe, dar cred că vom trece peste el”.

Regizorul Stere Gulea: Cel mai important moment din istoria noastră, nefructificat

„1 Decembrie 1918 este, după Unirea Principatelor şi Războiul de Independenţă, fără îndoială, cel mai important, cel mai plenar moment din istoria noastră. Păcat că nu am ştiut să îl fructificăm. Îmi doresc şi urez României să încerce şi să reuşească să îl fructifice de acum încolo, deşi, având în vedere atmosfera de acum, sunt sceptic. Dar să nu ne pierdem speranţa! Eu trag nădejde în continuare că ţara asta va fructifica lucrurile bune din oameni – tolerenţa, ambiţia – şi nu ura şi dezbinarea”.

Scriitorul Florin Iaru: Vreau să mă plictisesc de bine

„Un eveniment foarte important a fost înainte de secolul XX – construirea podului de la Cernavodă. Ceva incredibil, unic în lume. Apoi, în ultima sută de ani, Revoluţia din 1989 – cel mai uimitor eveniment. La aniversare, îmi doresc o ţară normală. Vreau să mă plictisesc în România. Nu vedeţi că nu apucăm să ne odihnim? Vreau să mă plictisesc de bine, de prieteni, de turism intern, vreau să îmi doresc să se întâmple ceva rău”.

Artistul Dan Perjovschi: Fapte! Trebuie să tăcem mai mult

„Trebuie să ţinem cont că nu sunt doar români pe acest teritoriu. Avem o moştenire. Ce trebuie românii să înţeleagă este că ţara este diversă şi foarte interesantă şi să beneficieze de cultura celorlalţi. Nu este numai un steag sau o catedrală. Îmi doresc să devenim mai inteligenţi, mai buni! Şi asta în fapte, nu la nivel declarativ. Trebuie să tăcem mai mult”.

Regizorul Radu Jude consideră că cel mai important moment pentru România ultimilor 100 de ani l-a reprezentat 22 decembrie 1989. Ţării îi urează, la aniversare: „La mulţi ani! Şi mântuire generalizată - acum putem spera la ea!”

Scriitorul şi teologul Costion Nicolescu: 100 de ani foarte zbuciumaţi. Câtă vreme există oameni minunaţi, se ţine lumea

„După Marea Unire, un moment foarte important a fost eliberarea deţinuţilor politici din 1964. Au fost intelectualii care apoi au lăsat o opera mare, până să fie intezişi. Mă gândesc la părintele Dumitru Stăniloaie, la sociologul Ernest Bernea şi la Alexandru Paleologu. A fost o perioadă, din 1948 până în 1965, când au fost independenţi. Asta a însemnat ceva!

Acum, ca orice om la aniversarea lui, m-am gândit tot anul ce sentimente trăiesc. Sunt foarte multe lucruri bune făcute, unele văzute unele nevăzute, după cum mizeria se vede întotdeauna. Partea optimistă este că văd oameni frumoşi, oneşti, muncitori în jurul meu, nu personalităţi, oameni simpli. Am senzaţia, şi asta îmi dă bucurie şi puţin optimist, că există oameni puţini, dar minunaţi. Am şi un instinct de conservare care mă face să-i caut doar pe aceştia. Câtă vreme ei există, se ţine lumea. Partea proastă vine dintr-o dezordine destul de mare, ceea ce în lumea veche însemna orânduială. Acum nu există aproape nicio orânduială. 

Rar a fost armonie la noi. Aceşti 100 de ani au fost foarte zbuciumaţi. Am trăit dictaturi, iar acum mi se pare că trăim dictatura prostului gust, care este foarte dură, gravă. Dacă ne uităm, din punct de vedere al bunului gust stăteam mai bine în trecut. Mă refer la cum se făceau maşinile, străzile, firmele, era o viaţă altfel…

Viitorul? Sunt foarte îngrijorat, nu pentru mine şi nici chiar pentru copiii mei, ci pentru nepoţi.

Trăim o risipire tot mai mare. Acesta este paradoxul pe care îl observă mulţi: pe de o parte există un progres tehnologic, dar la scara sufletului nu se avansează cu nimic - lumea e în continuare nefericită, suferă, e îngrijorată, se accentuează depresii. Mai ales, lipsa de tandreţe, de duioşie este din ce în ce mai acută.

Le doresc românilor să îşi afle calea în prelungirea căii care i-a adus până aici. Calităţile românilor le-a subliniat foarte bine părintele Stăniloaie: «Să fie conştient poporul de moştenirea pe care o are şi să meargă în prelungirea ei», astfel încât cele bune să se adune şi cele rele să se spele. Dacă am putea tot timpul să lepădăm ce e rău - dar asta e ceva utopic.

1 Decembrie a fost totuşi o minune. Nu se explică. Cum suntem noi acum, destul de risipiţi, de dezbinaţi, nici nu-mi vine să cred că s-a putut înfăptui. Dumnezeu şi oamenii, aşa s-a putut. Era un ideal, altfel nu s-ar fi putut realiza”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.