Evaluarea tehnică pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a dosarului de nominalizare a Frontierelor Imperiului Roman - Dacia de către International Council on Monuments and Sites (ICOMOS) a avut loc în perioada 8-21 august iar rezultatele preliminare ale analizei ICOMOS vor fi prezentate României în noiembrie, anunţă Ministerul Culturii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Misiunea, parte a procedurii de evaluare a dosarului, a fost organizată de Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, în strânsă colaborare cu autorităţi centrale, judeţene şi locale, precum şi cu Direcţiile pentru Cultură din cele 16 judeţe implicate.

În cele 15 zile de lucru ale misiunii tehnice a fost analizată judicios situaţia în teren a siturilor, din punct de vedere al autenticităţii, integrităţii, al stării de conservare, dar şi a acţiunilor pentru protecţia şi gestiunea acestora, precum şi a zonelor lor de protecţie. Totodată, misiunea a inclus întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor publice şi instituţiilor centrale, judeţene şi locale, reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale şi profesionişti în domeniul conservării patrimoniului cultural, care şi-au prezentat implicarea în protejarea şi punerea în valoare a siturilor vizitate, poziţia faţă de demersurile de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial şi au răspuns întrebărilor evaluatorului ICOMOS.

O astfel de întâlnire a avut loc, în data de 7 august, şi la sediul Ministerului Culturii, în prezenţa Ministrului Culturii, Raluca Turcan, a secretarului de stat Diana Baciuna, a managerului Institutului Patrimoniului Cultural, Oana Zaharia, şi a reprezentanţilor aparatului tehnic al Ministerului. În cadrul acestor întâlniri au fost discutate aspecte privind: fundamentarea delimitării siturilor şi a zonelor lor de protecţie; istoricul conservării şi restaurărilor ruinelor, precum şi măsurile necesare pentru asigurarea în viitor a unei bune stări fizice de conservare; acţiunile necesare pentru întreţinerea şi monitorizarea siturilor precum şi pentru gestiunea contextului urban şi a peisajului, viziunea şi proiectele autorităţilor centrale şi locale, instrumentele legale de protecţie, implicarea actuală şi proiectele de viitor ale comunităţilor locale, precum şi interpretarea şi comunicarea semnificaţiei limesului dacic. Un accent deosebit a fost pus pe modalităţile în care aceste situri sunt şi vor fi conservate şi puse în valoare prin proiecte sustenabile care să creeze plus valoare pentru comunităţi, asumarea unor măsuri concrete – inclusiv legislative – pentru îmbunătăţirea protejării siturilor nominalizate şi crearea unui mecanism de gestiune şi protecţie integrată, eficient pe termen lung, care să includă autorităţi şi instituţii, comunităţi locale şi experţi.

Conform procedurii UNESCO, rezultatele analizei efectuate în cadrul misiunii tehnice nu pot fi făcute publice, acestea nefiind transmise statului care a făcut nominalizarea pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial.

Procedura de evaluare a dosarelor de nominalizare, descrisă în Ghidul operaţional pentru implementarea Convenţiei Patrimoniului Mondial, presupune, pe lângă misiunea tehnică de evaluare, examinarea de către mai mulţi experţi internaţionali a informaţiilor furnizate de România, cu scopul validării justificării valorii universale excepţionale a siturilor propuse spre înscriere. Analizele vor fi prezentate Comisiei pentru patrimoniu mondial a ICOMOS care se va întâlni în noiembrie (la întâlnire va participa şi o delegaţie tehnică din partea României) şi în martie 2024. În urma întâlnirii din luna noiembrie, România va fi informată cu privire la rezultatele preliminare ale analizei ICOMOS şi va fi invitată, dacă este necesar, să aducă unele clarificări sau informaţii suplimentare. Concluziile analizelor şi recomandările ICOMOS vor fi transmise către UNESCO înainte de sesiunea Comitetului Patrimoniului Mondial din luna iulie 2024.

Cea mai complexă nominalizare a României

Frontierele Imperiului Roman - DACIA  este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO pregătită până acum de România. Dosarul conţine 285 de componente - castre legionare şi castre auxiliare cu aşezări civile, castre de marş (temporare) şi turnuri, propuse individual sau în grupuri care includ şi alte elemente de fortificaţie - distribuite  de-a lungul a peste 1000 km, în 123 de unităţi administrativ-teritoriale, respectiv în 16 judeţe. Dosarul a fost pregătit prin efortul conjugat al unui vast colectiv multidisciplinar, în special arheologi, dar şi arhitecţi, istorici, urbanişti, geografi, peisagişti.

Cercetările arheologice începute la sfârşitul secolului al XIX-lea, continuate şi apoi intensificate şi sistematizate în ultimii ani în cadrul Programului Naţional Limes, sub coordonarea Comisiei Naţionale Limes, au dus la rezultate excepţionale ce constituie baza ştiinţifică solidă a dosarului de nominalizare. Aceasta a fost apoi completată, conform structurii cerute de UNESCO, cu analize complexe privind autenticitatea şi integritatea siturilor, starea de conservare, managementul, precum şi cu fundamentarea relevanţei siturilor pentru întreaga umanitate.

Nominalizarea Frontierele Imperiului Roman - DACIA  a fost iniţiată  în contextul existenţei unei ample selecţii de situri din Marea Britanie, Germania, Olanda, Austria, Slovacia deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, precum şi al pregătirii unor nominalizări viitoare din aceeaşi vastă familie a Frontierelor Imperiului Roman. Între acestea România mai are în pregătire nominalizarea transnaţională Frontierele Imperiului Roman – Limesul Dunărean, Sectorul Estic, în colaborare cu trei ţări partenere: Bulgaria, Croaţia şi Serbia.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.