România se laudă cu magiunul de Topoloveni care a primit două stele Michelin, dar şi cu îngheţata la butoi. Pot fi gustate la evenimentul "Piaţa Statelor Membre ale Uniunii Europene", aflat la ediţia a patra. Grecia a adus uleiul extravirgin, Cipru - brânza halloumi şi toate variantele ei de preparare, Polonia se laudă cu mere, iar spaniolii au gătit o paella uriaşă. Gastronomia, dansurile, cântecele şi oferta turistică a statelor membre ale Uniunii Europene sunt reunite în Parcul Cişmigiu, pentru a sărbători Ziua Europei, dar şi zece ani de când România este membră a UE.
Austria, Croaţia, Cehia, Germania, Cipru, Grecia, Italia, Irlanda, Lituania, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Spania sunt ţările participante la eveniment, cu cele mai bune produse ale lor la export. Marea absentă a acestei ediţii este Franţa.
Încă de la ora 10.00, când s-a deschis piaţa, vizitatorii aveau deja o colecţie consistentă de steaguri, pliante cu oferte turistice sau de educaţie, dar şi suveniruri.
"Magiunul din prune, mere, dovleac sau struguri este un produs foarte greu de procesat, deoarece se fierbe ore bune până când se elimină doar apa, ca să rămână mineralele. Pentru această calitate, am primit două stele Michelin. Englezii ne-au apreciat gustul, ei care au nişte gusturi ciudate faţă de noi, şi suntem şi furnizorii Casei Regale a României”, se laudă Bibiana Dolores Stanciulov, directorul general al Topoloveana.
Dulceţurile de Topoloveni fără zahăr sunt foarte căutate. "Se face simplu dulceaţa fără zahăr. În loc de sirop din zahăr, noi folosim sirop natural din măr şi procesăm identic şi legumele: topinambur, ardei iute, castravetele amar sau petale de flori: flori de salcâm, petale de trandafir. Facem şi 48 de ore o dulceaţa. Fructele se ţin o perioadă mai mare de timp în siropul de măr pentru a rămâne întregi”, a explicat managerul procesul de fabricaţie.
Anul trecut, societatea a lansat produse noi: dulceaţa de castravete amar (insulina verde, aşa cum o numeşte Bibiana Stanciulov), dulceaţa de zmeură, zacusca de ghebe şi cea din fasole. Topoloveana are 30 de produse.
Vizitatorul care face un tur pe la standurile ţărilor membre ale Uniunii Europene va găsi la cel al Italiei paste, cu diverse sortimente, oferte turistice, iar la cel al Irlandei copii de la şcoala de dans irlandez Steysha, care fac demonstraţii pe mini-scene de lemn.
Pentru cei care vor o pauză, la standul Ciprului se poate degusta din brânza halloumi, un deliciu care se prăjeşte pe loc. Este un produs din lapte de capră şi de oaie şi se poate mânca în diverse feluri: coaptă pe grătar, prăjită. Nu se topeşte la căldură.
Pe aleile ce conduc la foişorul din Parcul Cişmigiu, meşteri tradiţionali români aduc la viaţă obiceuri, mai puţin cunoscute printre contemporanii secolului al XXI-lea, prin demostraţii de olărit, fierărit, linogravură, ţesut la război orizontal şi vertical.
Şocala de la Piscu este prezentă în Cişmigiu, cu ateliere de ţesut, război vertical - gherghef, şi război orizontal, la care se ţese preş. Vor fi şi ateliere de fierărie, de linogravură. “Copiii sunt foarte interesaţi. Specificul nostru clar este olăritul, dar astăzi am venit cu ghergheful”, a mărturisit Adriana Scripcariu, istoric de artă.
“Ne bucurăm că putem reînoda tradiţia cu generaţia nouă, aşa încât să înţeleagă cum se trăia, să-şi dorească să aibă o activitate care implică manualitate, creativitate. Sunt lucruri care-i ajută să se dezvolte ca oameni. În zilele noastre meseriile astea pot genera artişti plastici. Sperăm ca lumea să meargă în direcţia aceasta de apreciere a lucrului unic”, a mai spus coordonatorul proiectului Şcoala de la Piscu.
"Peste tot în România găsiţi mere poloneze”, spun cei de la standul Poloniei. "Din mere facem cidru, nu e ceva tipic polonez, dar devine popular. În România este o piaţă foarte mare pentru produsele din Polonia. Dacă mergeţi chiar la piaţă sau chiar la Billa, Kauflaud, găsiţi mere poloneze”.
La standul Greciei, măslinele, şerbetul şi săpunul şi condimentele îi îmbiau pe vizitatori. "Avem ciocolată cu cremă, fără zahăr, uleiuri extravirgine, măsline. Cumpărăm de la mici producători, punem un adaos mic şi astfel putem să aducem produse de nişă. Uleiurile de măsline extravirgine sunt aduse din Creta, din cauză că este recunoscută mondial ca una dintre cele mai bune localităţi care produce acest ulei. Ajută clima şi faptul că este punctul cel mai sudic din toată Europa”, îşi face reclamă Nikos, de la GreekTaste.
Şerbet cu mici bucătele de rahat, fără conservanţi, un alt produs cu care se mândresc grecii, este la stand. Iar măslinele din Kalamata, care au document de origine controlată sunt cele mai bune, după cum spune el. "Sunt foarte multe soiuri de măsline în Grecia, dar ele nu trebuie să fie extrem de negre, dacă sunt negre-negre sigur sunt colorate. Este foarte important să căutaţi măsline negre, care au un cu totul alt gust”, este sugestia lui Nikos.
"Regina solară" şi parfum Yardley, la standul "London"
"Produse tipic britanice, de la parfumurile şi cremele de mână Yardley, la tacâmuri, căni şi sortimentele acelea cu „Keep calme and... do something”, postere metalice cu The Beatles, containere pentru torturi, biscuiţi, prăjituri, cafele, ceaiuri şi Regina solară”, se mândresc cei de la standul London, care a fost amenajat ca un veritabil magazin-concept, colorat, cu cadouri şi decoraţiuni.
Regina solară este o păpuşă din plastic şi cauciuc, care costă 15 lei, şi care salută mulţimea. Jucăria merge cu baterii şi doar dacă este la soare. "Suntem foarte coloraţi”, au spus reprezentanţii standului.
"Este o zi foarte frumoasă, este soare, muzică din Maramureş, ne simţim bine împreună. Noi, cum se ştie, am avut un referendum democrativ, un mare exerciţiu democratic şi votul a fost de a ieşi din Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă că ieşim din Europa. Rămânem un prieten al României, vrem să încurajăm mai mulţi români să vină în Marea Britanie pentru a vizita ţara noastră, şi vrem să-i încurajăm pe cetăţenii din Marea Britanie să vină în România, să viziteze ţara dumneavoastră”, a declarat pentru News.ro, Paull Brummell, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti.
Ana Birchal, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a vorbit în deschiderea evenimentului despre valorile româneşti şi despre momentele de criză prin care trece Uniunea Europeană: "Prezenţa statelor UE prin standurile organizate de ambasadele lor la Bucureşti subliniază extraordinara bogăţie şi diversitate culturală din spaţiul european (...) Intrarea noastră în marea familie europeană a însemnat cunoaşterea şi înfrăţirea cu celelalte culturi (...) Multiculturalismul european a devenit pentru noi o experienţă interculturală, care au dus nu doar la importul şi exportul de valori, tradiţii şi experienţe, ci şi al asumarea pe deplin a motto-ului unitate în diversitate. Uniunea Europeană trece şi prin momente de criză, mai ales după decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniune. Nu avem alternativă la proiectul european. Numai de noi depinde să-l redinamizăm”.
"Uniunea Europeană va deveni o destinaţie comună pentru toţi cetăţenii statelor membre”, a mai spus ministrul, amintind şi că în 2019 România va deţine preşedinţia Uniunii.
În Parcul Cişmigiu, copiii au ocupat toate locurile la mesele atelierelor. Pictează coifuri, colorează stelele din steagul Uniunii Europene, lipesc steaguri pe cutii-cadou. “Îmi place foarte mult. Este o zi însorită şi mă bucur că am venit. Aş vrea să prind un loc la atelierul de olărit, dar e prea multă lume”, a spus o tânără.
Câţiva părinţi au ales să completeze chestionarul de cultură generală de la standul Germaniei, premiul fiind o cană. “Ai fost la Germania? Ai ştiut să răspunzi? Eu am greşit la întrebarea despre selecţionerul echipei naţionale a Germaniei. Eu am ştiut: Joachim Low”, se întrebau câţiva părinţi.
Organizaţia umanitară Concordia, o şcoală de meserii pentru tineri dezavantajaţi, de la 18 până la 23 de ani care vor să înveţe o meserie, îşi prezintă oferta. "Tinerii se pot înscrie la unul dintre cursurile noastre: bucătar, ospătar, brutar, tâmplar sau agricultor. Aici, avem elevii de la brutărie, care au adus în Piaţă specialităţi austriece: linzer, pâine cu secară, covrigi bavarezi şi ştrudel”, spun reprezentanţii organizaţiei.
Pe scena amplasată la intrarea în Parcul Cişmigiu au dansat copiii de la trupa AS, dansuri din Maramureş, apoi ansamblurile Kymata şi Hara ale Uniunii Elene din România au adus dansurile greceşti, urmaţi de căluşarii Slatinei şi elevii şcolii de dans irlandez Steysha.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
