Anul 2017 a fost definit, în raportul ActiveWatch privind libertatea presei în România, ca unul de uzură şi de polarizare la nivelul societăţii româneşti. Mass-media a jucat un rol activ în tensionarea relaţiei dintre politicieni şi cetăţeni, fenomenul „fake news” nu a ocolit presa românească, iar mobilitatea jurnaliştilor a fost una crescută în ultimele 12 luni, cei mai mulţi denunţând presiuni din redacţii. Piaţa media a fost în creştere, atingând o valoare de 408 milioane de euro.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Agenda publică a fost dominată de subiecte politice care au antagonizat publicul. Instituţiile de presă loiale coaliţiei care a câştigat alegerile din 2016 „nu au fost deloc incomode pentru partidele aflate la guvernare, ba chiar au legitimat acţiunile acestora prin promovarea unor teme utile puterii politice”.

Deşi după februarie 2017 protestele au scăzut ca intensitate şi ca frecvenţă, mass-media apropiate puterii au continuat să minimizeze importanţa şi semnificaţia acestora. „Jurnaliştii de casă ai partidelor de la putere nu au ezitat să încalce norme deontologice elementare sau să promoveze, fără discernământ, ştiri false”, se arată în raportul „FreeEx - Libertatea presei în România 2017 - 2018” lansat joi, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei.

„Mai grav, atacurile mediatice la adresa protestelor civice au legitimat permanent acţiunile de intimidare din partea autorităţilor statului”.

Anul 2017 a conturat şi mai mult taberele - presa Puterii şi presa de Opoziţie fiind şi mai uşor de identificat. „Rămâne un mister dispariţia, aproape până la extincţie, a presei dedicate cetăţenilor şi interesului public, indiferent de ideologii şi simpatii politice”.

Principalele evenimente din 2017-2018 cu impact asupra libertăţii de exprimare, potrivit raportului:

• Instituţiile statului au acţionat nu pentru a proteja exercitarea dreptului fundamental la liberă întrunire şi protest, ci pentru a-l împiedica, indiferent de conţinutul politic al adunărilor publice.

• Organele de ordine publică dau amenzi cetăţenilor care le critică în spaţiul online. O instanţă a dispus dezactivarea unui cont de Facebook pentru postări jignitoare la adresa unui poliţist. Un bistriţean a fost amendat de poliţie cu 200 de lei pentru că a folosit expresii şi cuvinte jignitoare la adresa filialei PSD locale într-o postare pe Facebook.

• Primăria Generală a Capitalei obstrucţionează accesul cetăţenilor şi ziariştilor la informaţiile de interes public şi boicotează dreptul la organizarea de întruniri publice.

• Protagonistul unui protest cu caracter artistic a fost condus de jandarmeri la Spitalul de Psihiatrie „Obregia” din Capitală, unde i s-a inventat diagnosticul de „tulburări de adaptare” şi a fost reţinut mai multe ore.

• Infiltrarea mass-media de către serviciile de informaţii a fost reconfirmată printr-un comunicat oficial al SRI. Mai mulţi jurnalişti au fost acuzaţi de colaborări cu servicii secrete identificate şi neidentificate, fără a fi prezentate dovezi în sprijinul acestor acuze, în timp ce sursa acuzelor fără acoperire au fost persoane cu probleme în justiţie.

• Patroni din presa centrală şi locală au zeci de dosare instrumentate sau trimise în judecată de DNA, DIICOT şi Parchetul General. Anul 2017 a adus un nou val de dosare penale pentru patroni din presa centrală şi locală. Trei patroni media au fost eliberaţi condiţionat din închisoare: Dan Voiculescu (a cărui familie deţine Intact Publishing, Antena Group şi Antena 3), Dan Diaconescu (fost patron OTV) şi Maricel Păcuraru (Realitatea TV).

• Coaliţia PSD-ALDE a schimbat conducerile TVR şi SRR şi a încercat să schimbe şi conducerea Agerpres, prin încercarea de amendare, într-o manieră retrogradă, a legii de funcţionare a agenţiei naţionale de presă.

• CNA a devenit mai activ, faţă de anul anterior, dar sancţiunile nu reuşesc în continuare să descurajeze derapajele grave ale presei.

• Autorităţi şi instituţii (cu finanţări publice) au exercitat diferite presiuni asupra libertăţii de exprimare în 2017: presiuni ale procurorilor şi poliţiştilor pentru divulgarea surselor jurnaliştilor, descinderi ale ANAF la o publicaţie în contextul publicării unor anchete incomode despre Liviu Dragnea, presiuni asupra unor magistraţi care au criticat public nereguli din sistem ş.a.

• În 2017, mai mulţi jurnalişti au demisionat acuzând presiuni în redacţii.

• În 2017, jurnaliştii au fost agresaţi, ameninţaţi şi insultaţi de oameni de afaceri, fotbalişti, politicieni, muncitori pe şantier, persoane publice, enoriaşi.

• La fel ca şi în anii precedenţi, au existat mai multe situaţii în care autorităţile au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorităţii maghiare; minoritatea maghiară rămâne vulnerabilă la acţiuni discriminatorii şi de intimidare desfăşurate de autorităţilor statului.

• Instanţele sancţionează derapajele presei în baza Codului civil, dar practica este neunitară, uneori este lipsită de proporţionalitate (daune morale foarte mari, obligarea la publicarea integrală a hotărârilor) sau chiar echivalentă cu cenzura exprimării şi a libertăţii de conştiinţă (obligarea la ştergerea unor articole, obligarea la cererea de scuze).

• Piaţa de publicitate a crescut cu 11% faţă de anul precedent, până la 408 milioane de euro. Multe instituţii de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat, însă, şi instituţii de presă care au continuat să aibă mari dificultăţi financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă şi în 2017.

• Românii petrec mult peste media globală în faţa televizorului.

Un climat politic şi social „foarte tensionat” a caracterizat tot anul trecut.

Referitor la protestele din 2017, abaterile etice şi profesionale grave ale televiziunilor de ştiri au generat reacţii virulente din partea publicului şi a societăţii civile. Aici au fost semnalate şi abuzurile din partea Poliţiei şi Jandarmeriei, în vederea intimidării protestatarilor împotriva coaliţiei de guvernare PSD-ALDE şi a măsurilor luate de aceasta.

Teme de interes public major, precum ingerinţele serviciilor secrete în sistemul de Justiţie şi în presă sau lupta anti-corupţie, au fost tratate dezechilibrat în mass-media, transformând agenda publică într-un spaţiu al confruntării şi nu al dezbaterii.

Mai multe acte de cenzură au fost semnalate, privind presa, dar şi desfăşurarea de proteste în spaţii publice. În plus, autorităţi şi instituţii (cu finanţări publice) au exercitat presiuni asupra libertăţii de exprimare, în 2017.

„Ştirile false nu au ocolit spaţiul public nici în 2017, cele mai frecvente situaţii fiind identificate în cadrul mass-media apropiate puterii politice”, este menţionat în raport.

Puterea instalată la guvernare în urma alegerilor din decembrie 2016 a impus noi conduceri la TVR şi SRR, „abuzând, din nou, de permisivitatea legii”, iar taxa radio-tv a fost eliminată la începutul lui 2017, „crescând astfel dependenţa celor două instituţii faţă de puterea politică”.

Privind accesul la informaţii de interes public, Primăria Generală a Capitalei s-a dovedit a fi una dintre cele mai opace instituţii publice.

Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancţionate de instanţe, în baza Codului Civil. Daune morale record au fost acordate pentru atingerea adusă reputaţiei unui magistrat (şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi). Suma - 300.000 de lei - iese din tiparele obişnuite în astfel de procese civile, în care daunele rămân în zona maximă a câtorva mii sau zeci de mii de lei. Prin comparaţie, amenda maximă prevăzută în prezent de legea audiovizualului pentru sancţionarea radiodifuzorilor este de 200.000 de lei.

În 2017, jurnaliştii au fost agresaţi, ameninţaţi şi insultaţi de oameni de afaceri, fotbalişti, politicieni, muncitori pe şantier, persoane publice, enoriaşi. Au fost date exemple atât privind presa locală - primarul timişorean Nicolae Robu i-a numit pe jurnalişti „paraziţi sociali” -, cât şi pe cea străină - Ilie Năstase care a agresat verbal o jurnalistă britanică.

Referitor la piaţa de media, efectele crizei financiare s-au mai estompat şi multe instituţii de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat şi instituţii de presă care au continuat să aibă mari dificultăţi financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Piaţa de publicitate a crescut cu 11% faţă de anul anterior şi a atins o valoare de 408 milioane de euro. Televiziunile de ştiri au atras aproximativ 23 de milioane de euro în anul precedent.

Legat de etica profesională şi corupţia în presă, în lupta împotriva statului paralel, mass-media şi politicienii au construit o agendă paralelă.

În concluzie, părţi din mass media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public prin partizanat politic şi prin asimilarea temelor impuse de politicieni. Fenomenul ştirilor false a contaminat şi spaţiul media din România, contribuind la consolidarea unor naraţiuni alternative, în care acţiunile politicienilor de la putere sunt legitimate, iar cele ale contestatarilor sunt demonizate. Abaterile etice şi profesionale grave ale televiziunilor de ştiri au declanşat reacţii din partea publicului şi a societăţii civile. Au continuat atacurile de presă la adresa magistraţilor din partea unor instituţii de presă. DNA a cerut CSM protecţie împotriva unor atacuri din partea presei. Instituţii de presă importante au funcţionat ca unelte ale proprietarilor şi au susţinut manifest interesele politice, economice sau de natură juridică ale acestora, se mai arată în raport.

Jurnalismul independent a continuat să crească. „Ultimii ani au demonstrat un interes tot mai crescut al publicului pentru produsele jurnalistice realizate de reporteri independenţi”, este o altă concluzie a raportului.

Autorii raportului sunt Liana Ganea, Maria Popa, Ionuţ Codreanu, Răzvan Martin, Adrian Szelmenczi, Radu Răileanu şi Mircea Toma. Acesta a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch - organizaţie de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.