Ministrul Culturii, Raluca Turcan afirmă luni, după participarea, în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor, la o discuţie care a vizat proiectele demarate de Ministerul Culturii în cele două luni şi jumătate ale mandatului, că pentru anul 2024, există interes din partea producătorilor străini de a aduce în România proiecte în valoare de peste 200 milioane euro.
”Am participat astăzi, în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor, la o discuţie care a vizat proiectele demarate de Ministerul Culturii în cele două luni şi jumătate ale mandatului meu. Experienţa mea de parlamentar mă face să valorizez colaborarea dintre legislativ şi executiv, iar cultura este unul dintre acele domenii care are nevoie de tot efortul şi de toată implicarea noastră pentru a fi susţinută aşa cum merită. În cele două luni şi jumătate ale mandatului meu la Ministerul Culturii am acţionat în concordanţă cu obiectivele pe care mi le-am stabilit şi am demarat deja o bună parte dintre proiectele esenţiale pentru domeniul cultural, fie că este vorba despre cadrul normativ al domeniului, salarizarea personalului, despre susţinerea proiectelor culturale strategice, despre finanţarea unor sectoare sau a unor obiective culturale importante”, a spus ministrul Culturii, pe Facebook.
Raluca Turcan precizează că ”prima măsură ca ministrul al Culturii a fost să valorifice de experienţa de fost ministru al Muncii şi a depus un proiect pentru corectarea inechităţilor salariale din domeniul culturii şi pentru stimularea celor mai buni specialişti să rămână sau să vină să activeze în sectorul cultural”.
”Proiectul nostru a fost acceptat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Noua lege a salarizării va aduce corecturile salariale aşteptate de specialiştii care activează în domeniul cultural. Am convingerea că inechităţile care au marcat sectorul cultural şi au generat frustrări şi nemulţumiri au fost eliminate în integralitate. Dat fiind specificul sectorului cultural, am reuşit să diminuăm diferenţele de salarizare între instituţiile naţionale şi cele din subordinea autorităţilor locale. În plus, în contextul măsurilor pregătite de Guvern pentru reducerea cheltuielilor din sectorul bugetar, am avut discuţii atât cu prim-ministrul, cât şi cu ministrul de finanţe, astfel încât să fim parte în procesul de eficientizare a instituţiilor statului dar să nu îngenunchem sectorul cultural. Mare parte din propunerile formulate au fost acceptate”, arată Raluca Turcan.
Ministrul Culturii aminteşte şi derularea proiectului ”Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”, prin prelungirea perioadei realizării Programului de infrastructură CEaC până în luna iunie 2024. ”Modificările aprobate se aplică tuturor autorităţilor implicate în derularea Programului CEaC, Ministerul Culturii fiind deschis în sprijinirea autorităţilor locale, mai ales în adaptarea listei de investiţii din dosarul de candidatură, în condiţiile legale şi în termenul aprobat prin ordonanţă”, spune Turcan.
Ministrul menţionează şi finanţarea pentru proiectele culturale strategice şi prioritare afectate de diminuarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii.
”Astfel, pentru a asigura buna derulare a proiectelor prioritare şi strategice, avem în vedere alocarea unei sume suplimentare care sa corecteze lipsa finanţării generată de reducerea cheltuielilor, exact de la evenimentele culturale (care în cultură intră la categoria bunuri şi servicii)”, afirmă Turcan.
Raluca Turcan spune că pentru implementarea schemei de sprijin pentru cinematografie reglementată de Hotărârea de Guvern nr. 421/2018 a parcurs prima etapa vitală în acest sens prin înfiinţarea Oficiului de Film şi Investiţii Culturale, instituţie care va operaţionaliza această schemă. ”Pentru anul 2024, există interes din partea producătorilor străini de a aduce în România proiecte în valoare de peste 200 milioane euro. Întrucât sectorul cinematografic avea nevoie de o strategie integrată, am finalizat propunerea de modificare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel încât cele doua forme de sprijin pentru sectorul cinematografic sa fie complementare; Completarea cadrului normativ în domeniu. Proiectul Codului Patrimoniului Cultural se află în avizare internă şi va fi făcut public în perioada următoare”, spune ea.
”Continuăm implementarea proiectelor finanţate prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei având ca scop refacerea infrastructurii culturale din România: Muzeul Naţional „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”; Muzeul Revoluţiei Anticomuniste de la Timişoara; Centrul Naţional al Dansului Bucureşti – Sala „Omnia”; Biblioteca „Omnia” Craiova. Din ianuarie 2023 a început implementarea celui de-al treilea Acord-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), în cadrul cărora vor fi restaurate în profunzime alte obiective de anvergură: Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Vila „Florica” de la Ştefăneşti - jud. Argeş, Conacul „Vârnav Liteanu” de la Liteni - jud. Suceava, Vila „Ion I.C. Brătianu” din Bucureşti, Reabilitarea clădirii Teatrului Naţional „Marin Sorescu” Craiova, construirea unei noi săli de concerte destinată Operei Naţionale Române Iaşi, Teatrul Naţional şi Opera Română – Cluj-Napoca. Derularea cu succes a acestor investiţii importante pentru cultura românească reprezintă o prioritate a mandatului meu”, mai precizează ministrul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
