După 27 de ani de serviciu şi două amânări ale ultimului său zbor, racheta Ariane 5 a decolat, miercuri seara, la Kourou, în Guyana Franceză, trimiţând pe orbită un satelit francez şi unul german, potrivit AFP.
Ariane 5 a decolat cu succes la ora locală 19.00 (22.00 GMT) de la Centrul Spaţial Guyanez din Kourou, a treia oară fiind cu noroc, după două amânări: la 16 iunie din motive tehnice şi apoi la 4 iulie din cauza vremii nefavorabile.
Satelitul de comunicaţii militare francez (Syracuse 4B) şi satelitul experimental german s-au separat de lansator după aproximativ 30 de minute pentru a fi plasaţi pe orbită.
Prima amânare s-a datorat unor "neconformităţi" la liniile de control implicate în separarea rachetelor de propulsie. Cea de-a doua a fost cauzată de "vânturi nefavorabile de mare altitudine" deasupra Centrului spaţial, ceea ce a dus la o întârziere de 24 de ore.
Miercuri seară, lansarea finală a rachetei Ariane 5 s-a desfăşurat fără probleme în faţa a sute de spectatori, printre care oficialităţi locale şi fostul ministru francez al Justiţiei Christiane Taubira.
Lansarea satelitului francez "marchează un punct de cotitură major pentru forţele noastre armate: performanţe mai bune şi o mai mare rezistenţă la bruiaj", a spus pe Twitter ministrul francez al forţelor armate, Sébastien Lecornu.
Acesta a fost cel de-al 117-lea zbor al rachetei, care a avut un început dificil: a explodat imediat după decolare la zborul său inaugural din 1996. Ulterior, a mai suferit un singur eşec, în 2002. "Ne-a luat doi ani pentru a relua zborul", a reamintit directorul tehnic al contractorului principal al ArianeGroup, Hervé Gilibert.
Au urmat succesele, Ariane 5 făcându-şi o asemenea reputaţie de fiabilitate încât NASA i-a încredinţat chiar şi emblematicul telescop James Webb, în valoare de zece miliarde de dolari. Lansarea reuşită din ziua de Crăciun, în 2021, marchează apoteoza pentru compania care a trimis sondele Rosetta pe Comete Tchouri (2004) şi Juice pe Jupiter în aprilie 2023.
Douăsprezece ţări au participat la fabricarea acestui lansator greu, "vârful de lance al Europei în spaţiu", după cum a spus Daniel Neuenschwander, fostul director pentru transport spaţial al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).
Cu o capacitate de lansare dublă faţă de cea a lui Ariane 4, cel de-al cincilea Ariane a permis Europei să se impună pe piaţa sateliţilor, profitând de o "cădere" a pieţei americane. Această situaţie s-a inversat între timp.
Zborul de adio al lui Ariane 5 va fi urmat de luni lungi de aşteptare pentru viitorul N.6 - cel mai devreme la sfârşitul anului 2023 - a cărui desfăşurare suferă de întârzieri acumulate.
Mai puternică şi mai competitivă, cu costuri înjumătăţite faţă de Ariane 5, Ariane 6 a fost concepută pentru a face faţă companiei SpaceX a lui Elon Musk, care lansează mai mult de o dată pe săptămână.
Testele de calificare sunt în plină desfăşurare, dar atmosfera la Kourou este sumbră. Sfârşitul lui Ariane 5 va duce la eliminarea a 190 de locuri de muncă din 1.600, deoarece noua rachetă va necesita mai puţină forţă de muncă şi mai puţină întreţinere.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
