Premiul Nobel pentru Literatură, care va fi decernat joi, ar putea reveni unui scriitor care se pronunţă pentru libertatea de exprimare, potrivit experţilor, scrie AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Numele scriitoarei ruse şi opozantă a Kremlinului, Ludmila Uliţkaia, cu romanele sale epice în tradiţia lui Steinbeck, sau ale lui Salman Rushdie, celebrul scriitor britanic urmărit de o fatwa şi victimă a unui grav atentat în august 2022, au apărut în predicţii.

Academia Suedeză ar putea, de asemenea, aşa cum este înclinată să facă, să recompenseze un condei mai puţin cunoscut, cum ar fi scriitorul chinez avangardist Can Xue. 

Evenimente

30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
12 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, ROCA Industry, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield, Globalworth, Meta Estate

Alegerea Ludmilei Uliţkaia ar dovedi că "literatura rămâne liberă în faţa politicii", punând în valoare literatura rusă în ciuda războiului din Ucraina", consideră Lisa Irenius, şefa departamentului cultural al cotidianului Svenska Dagbladet.

Ar fi o ocazie de a onora un autor aflat în exil în Germania căruia îi place să ţină piept autorităţilor ruse: Academia ar transmite "un mesaj foarte politic", consideră Björn Wiman, de la cotidianul Dagens Nyheter (DN).

El crede că opera autobiografică a americancei Jamaïca Kincaid are o şansă în acest an, dar ar fi încântat să îl vadă pe Salman Rushdie recompensat: "Era şi timpul să câştige, iar dacă o face, îmi scot pălăria în faţa Academiei", pentru că ar saluta libertatea de exprimare, pentru care autorul este, pentru mulţi, întruchiparea.

De la scandalul #MeToo care a zguduit Academia în 2018, urmat de controversa provocată de acordarea premiului scriitorului austriac Peter Handke din cauza apărării sârbilor în timpul războaielor din Balcani din anii 1990, Academia încearcă să se reîmprospăteze.

Anul trecut, premiul a fost acordat lui Annie Ernaux, autoarea franceză a unei lucrări care relatează emanciparea unei femei de origine modestă care, în ciuda ei însăşi, a devenit o emblemă feministă.

Iar ediţia precedentă l-a încoronat pe romancierul britanic Abdulrazak Gurnah, născut în Zanzibar, care explorează chinurile exilului, anticolonialismul şi antirasismul.

"În ultimii ani, a existat o mai mare conştientizare a faptului că nu putem rămâne într-o perspectivă eurocentrică, că avem nevoie de mai multă egalitate şi că premiul ar trebui să reflecte vremurile", spune Carin Franzén, profesor de literatură la Universitatea din Stockholm.

Acest lucru se reflectă în noua componenţă a Academiei, aproape jumătate dintre membrii acesteia s-au schimbat de la acordarea premiului Nobel lui Handke, subliniază editorul cultural al DN. "Imaginea ei s-a schimbat", explică el.

Nu se fereşte de critică şi mai mulţi membri ai săi, printre care autori, filosofi şi profesori, sunt foarte implicaţi în dezbaterea socială, organizând conferinţe despre libertatea de exprimare şi egalitate şi publicând articole în presa suedeză.

"De neconceput acum cinci ani", spune Björn Wiman.

Poeta iraniană Jila Mossaed, care ocupă locul 15 în Academie, a luat poziţie împotriva regimului iranian şi a lăudat calitatea literară a operei poetului sirian Adonis, care a fost preselectat pentru Premiul Nobel de peste zece ani.

"Dar este încă foarte greu de ghicit şi de ştiut" cum gândesc membrii Academiei, subliniază Lina Kalmteg, jurnalist literar la radioul naţional suedez.

Deliberările juriului sunt sigilate timp de 50 de ani.

Alţi laureaţi "obişnuiţi" ai premiului Nobel sunt recurenţi pe listele criticilor, printre care românul Mircea Cărtărescu, ungurii Péter Nadas şi Laszlo Krasznahorkai, precum şi francezii Michel Houellebecq şi Maryse Condé.

Cu toate acestea, jocul tradiţional de pronosticare a Premiului Nobel pentru Literatură se cam epuizează.

"Având în vedere promisiunea Academiei de a se deschide către alte zone geografice, mă tem că, pe termen lung, nu vom avea cunoştinţele necesare pentru a ghici bine, chiar şi cu un doctorat în literatură", susţine Victor Malm, redactor de cultură al tabloidului Expressen. Anul acesta, el mizează pe norvegienii Jon Fosse şi Dag Solstad.

Pentru a-şi onora promisiunea, Academia Suedeză consultă experţi externi pentru a înţelege exact domeniul de aplicare al operelor din alte orizonturi.

Între timp, cifrele spun o altă poveste.

De la crearea premiului, doar 17 femei au câştigat prestigiosul premiu literar, dintr-un total de 119 câştigători. Iar dintre cei 16 câştigători francezi, doar unul singur a fost un autor vorbitor de limbă arabă: Naguib Mahfouz în 1988 (Egipt).

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.