Centrul de Cercetare a Migraţiei şi Patrimoniului anunţă prima sa conferinţă-dezbatere, adresată atât specialiştilor cât şi publicului larg, cu tema „Obiecte cu poveste. Românii din Diaspora şi patrimoniul personal”. Evenimentul va avea loc vineri, începând cu ora 18:00, la Sala Media a Muzeului Naţional al Ţăranului Român.
Migraţia nu înseamnă doar a te deplasa dintr-un loc în altul, ci şi a reface mereu, în altă parte, un acasă din mici tensiuni materiale purtate în bagaje, pe traseele migraţiei. Conferinţa porneşte de la aceste fragmente intime de viaţă, pentru a arăta cum patrimoniul cultural personal se mută odată cu oamenii şi se rescrie acolo unde ei aleg să trăiască.
Plecând de la rezultatele preliminare ale cercetării efectuate în cadrul proiectului-pilot, privind obiectele personale ale românilor din Belgia, publicul este invitat să descopere poveştile acestora şi felul în care obiectele aduse de acasă - chiar şi “o mătură din aia adevărată, de numai la noi poţi găsi” - poate să ţină loc de rădăcină. Apoi vom afla ce înseamnă să faci documentare ani la rând în comunităţile româneşti din Diaspora, cu accent pe Belgia, cum arată viaţa oşenilor plecaţi în Franţa de peste 20 de ani, dar şi cum maramureşenii din Spania îşi fac, bucăţică cu bucăţică, un sat simbolic, ridicat departe de cel adevărat, din obiceiuri, gesturi şi obiecte.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Obiectul e un fragment de memorie în mişcare. Conferinţa devine astfel o şezătoare în care obiectele migratoare spun poveşti şi îşi arată puterea de fiinţe cu memorie, care te ţin conectat la ceea ce ai lăsat şi la ceea ce ai rămas.
La eveniment vor participa Cristina Hurdubaia, fondator şi coordonator al proiectului Migraţie şi patrimoniu, care cercetează modul în care obiectele biografice influenţează şi reflectă identităţile românilor din Diaspora, Anamaria Iuga, cercetător Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Ioana Popescu, etnolog, Arabela Sabangeanu, participant la cercetarea desfăşurată în Belgia. Li se vor alătura jurnaliştii Elena Stancu şi Cosmin Bumbuţ de la Teleleu, care vor interveni online, şi Petruţ Călinescu, fotojurnalist Mândrie şi beton | Centrul de Fotografie Documentară.
Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
„Un obiect are valoare în momentul în care are o poveste. Cu cît are mai multe poveşti, cu atît e mai valoros. […] Obiectele nu sunt atât de inocente precum credem noi, dimpotrivă, cred că ţin minte tot. Materia are o memorie a ei – există şi teorii în sensul ăsta” (Irina Nicolau, într-un interviu pentru Observator Cultural, 2000).
Există o tensiune în gestul de a purta cu tine obiecte care ţin vie legătura cu lumea de acasă şi cu viaţa trăită între două lumi. Vom discuta, într-un dialog cu publicul, despre natura acestui gest şi despre relevanţa patrimoniului cultural în contextul migraţiei, subliniind importanţa păstrării identităţii culturale chiar şi în afara ţării.
„În cercetarea despre obiectele biografice în contextul migraţiei din Belgia, din cadrul acestui proiect, aud des fraza: «Nu am nimic de suflet adus din România». Ei bine, aproape de fiecare dată, până să terminăm discuţia, după ce povestim despre emoţii şi amintiri, apare şi magnifica propoziţie: «A, stai, că de fapt am!». Toţi avem tot felul de legături cu obiectele din jurul nostru, trebuie doar să conştientizăm şi să le privim, din când în când, ca şi cum ar fi oameni, nu lucruri, ca şi cum am vorbi cu ele, ca şi cum am avea o relaţie de prietenie cu aceste obiecte”, spune Cristina Hurdubaia, fondator şi coordonator al proiectului Migraţie şi Patrimoniu.
Proiectul MIGRAŢIE ŞI PATRIMONIU documentează, cercetează şi promovează poveştile românilor migranţi din Diaspora. Proiectul-pilot “Migraţie şi patrimoniu. Seria Patrimoniul în mişcare. Cazul belgian”, implementat de Asociaţia Copacul cu fapte bune şi co-finanţat de AFCN, se desfăşoară între 1 aprilie şi 15 noiembrie 2025 în Belgia, urmând ca până în 2030 să continue în toate marile comunităţi româneşti din Diaspora (Benelux, Franţa, Italia, Spania, Germania, Marea Britanie), şi are ca obiectiv principal evidenţierea valorii contribuţiilor culturale ale emigranţilor şi îmbogăţirea patrimoniului cultural universal, cu accent pe obiectele biografice, adică personale; “de suflet”, care au de “spus” o poveste. Această iniţiativă abordează rolul patrimoniului cultural personal în migraţie, explorând semnificaţia obiectelor aduse, de acasă, de români, obiecte ce devin simboluri ale continuităţii şi adaptării culturale.
În cadrul proiectului se vor lansa oficial la Bruxelles, pe 25 octombrie, Muzeul digital al Migraţiei şi Centrul de cercetare a migraţiei şi patrimoniului, care au rolul de a oferi o privire cuprinzătoare asupra influenţei migraţiei asupra identităţii culturale:
Muzeul digital al Migraţiei (muzeulmigratiei.ro | FB.com/MuzeulMigratiei) va integra poveştile migranţilor români din Diaspora şi a obiectelor acestora cu semnificaţie culturală aduse din România în ţara gazdă, va organiza atât expoziţii temporare, cât alte evenimente culturale, şi va promova patrimoniul cultural românesc în lume. Muzeul nu este gândit ca un spaţiu pasiv, ci mai degrabă ca un loc al fascinaţiei pentru obiect, din care pornesc acte de regenerare culturală.
Centrul de cercetare a migraţiei şi patrimoniului (migratiesipatrimoniu.ro | FB.com/migratiesipatrimoniu.ro) va fi un hub dedicat documentării migraţiei, în general, şi cercetării şi promovării patrimoniului cultural în contextul migraţiei, în special, cu accent pe Diaspora românească.
„Prin acest întreg demers, ne propunem să încurajăm o mai bună înţelegere a complexităţii fenomenului migraţiei şi să promovăm coeziunea socială prin celebrarea patrimoniului cultural românesc. Proiectul se desfăşoară momentan în Belgia, va continua în toată Diaspora, dar este, de asemenea, o invitaţie deschisă pentru toţi românii din Diaspora sau care au revenit acasă, care doresc să contribuie la documentarea şi împărtăşirea poveştilor lor despre migraţie şi despre obiectele personale cu care au plecat din România sau cu care au revenit apoi, din nou, în România”, afirmă Cristina Hurdubaia.
Evenimentul este organizat în cadrul festivalului antropologic Culese din Balcani (12-15 septembrie) sub egida Zilele Muzeului Ţăranului (10-21 septembrie), cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (12-14 septembrie).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
