„Nivelul educaţiei muzicale a scăzut masiv, pretutindeni, nu doar în Regatul Unit, şi este adevărat că trebuie să ne adresăm unui public mai larg, dar ceea ce avem în continuare este autenticitatea - un avantaj faţă de inteligenţa artificială”, a spus Peter Quantrill, jurnalist şi critic muzical, colaborator Gramophone, Opera Now, Bachtrack, The Strad, Pianist magazine, luni, la Sala Mare a ICR, în dezbaterea „Jurnalismul şi muzica. Festivalul Internaţional George Enescu”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

„Putem folosi promovarea în moduri diferite, dar munca mea este să promovez iubirea pentru muzică: să determin oamenii să asculte mai atent. A asculta muzica cu cunoştinţe profunde şi cu experienţă de viaţă — pe care roboţii (inteligenţa artificială) nu le vor avea niciodată - ne oferă o abilitate autentică şi unică de a vorbi despre muzică; roboţii nu o vor putea face vreodată.

Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii şi în parteneriat cu ARTEXIM, a organizat luni, la Sala Mare a ICR, dezbaterea „Jurnalismul şi muzica. Festivalul Internaţional George Enescu”, eveniment inclus în programul „Calendarul Internaţional al Artelor 2025”. După cum preciza în deschiderea evenimentului Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român, programul Calendarul Artelor a fost dedicat de ICR în anul 2025 jurnalismului cultural.

Manifestarea, desfăşurată în plină derulare a Festivalului Internaţional George Enescu – cel mai important eveniment muzical al României – a reunit nume consacrate din jurnalismul şi critica muzicală românească şi internaţională şi a evidenţiat necesitatea unui jurnalism de calitate.

Printre participanţi s-au numărat Marius Constantinescu, jurnalist şi scriitor, Cristina Comandaşu, critic muzical şi manager Radio România Muzical, alături de jurnalişti acreditaţi internaţional la Festival: Peter Quantrill (Gramophone, Opera Now, Bachtrack, The Strad and Pianist magazine, Marea Britanie), David Zsoldos, CEO şi fondator Papageno.hu şi preşedintele Consiliului Muzical Maghiar (Ungaria), Vincent Guillemin (Resmusica.com, Franţa), Gilles Charlassier (Classicagenda.fr, Franţa) şi Laurent Bury (Concertclassic.com, Franţa).

Jurnalismul muzical, aflat la intersecţia dintre arta interpretativă şi mass-media, rămâne una dintre cele mai importante ramuri ale jurnalismului cultural, pentru că oferă nu doar cronici şi recenzii, ci şi context, repere şi interpretări care pot transforma experienţa auditivă într-un dialog mai amplu cu societatea. Într-o epocă dominată de viteza informaţiei şi de fragmentarea atenţiei publicului, această formă de jurnalism aduce profunzime şi continuitate, conectând artiştii cu publicul şi festivalurile cu comunităţi internaţionale.

Invitaţii au adus în discuţie atât provocările, cât şi oportunităţile jurnalismului muzical astăzi: rolul pe care mediul digital şi platformele online îl joacă în extinderea publicului, nevoia de a păstra standardele profesionale într-un peisaj mediatic fragmentat, dar şi importanţa cronicilor şi analizelor publicate în presa internaţională pentru consolidarea vizibilităţii festivalurilor de gen.

„A fi jurnalist muzical înseamnă mai mult decât a fi critic; nu putem vorbi despre diferenţe, ci mai degrabă despre o includere a termenilor. Cred că este important să discutăm despre ce înseamnă astăzi jurnalismul muzical profesionist, pentru că, într-o eră a reţelelor sociale, toată lumea crede că ştie totul şi scrie despre orice. Muzica clasică are un limbaj specific, care trebuie tradus şi explicat, dar, în acelaşi timp, presupune o înţelegere profundă a fenomenului. O altă dimensiune a jurnalismului muzical este aceea de a sprijini tinerii şi muzicienii aflaţi la început de drum, oferindu-le repere şi orientare într-o lume extrem de complexă”, a afirmat Cristina Comandaşu (România), jurnalist şi critic muzical, manager Radio România Muzical, membră a juriului International Classical Music Awards (ICMA) şi a Grupului pentru Muzică al European Broadcasting Union (EBU).

În cadrul conferinţei, a fost subliniată funcţia jurnalismului muzical de mediator între artişti, organizatori şi public, precum şi dimensiunea sa educaţională, prin care poate atrage noi generaţii către muzica clasică şi poate contribui la formarea unei culturi muzicale solide.

„Aş dori să subliniez că, până la urmă, vorbim despre jurnalism şi, fie că este vorba despre jurnalism muzical, cultural, economic sau politic, el are principiile sale. Aşadar, în jurnalism în general, şi implicit în jurnalismul muzical, noi promovăm o poveste - nu persoane, ci poveşti - pe care le propunem publicului nostru, iar în cadrul poveştii trebuie să ne concentrăm asupra esenţialului”, a spus Marius Constantinescu (România), realizator şi prezentator radio-TV (Televiziunea Română), scriitor.

Prin felul în care reflectă şi documentează fenomenele muzicale, jurnalismul muzical nu doar informează, ci educă, creează punţi între culturi şi contribuie la consolidarea memoriei colective a vieţii artistice.

Prin felul în care reflectă şi documentează fenomenele muzicale, jurnalismul muzical nu doar informează, ci educă, creează punţi între culturi şi contribuie la consolidarea memoriei colective a vieţii artistice. În acest context, aşa cum subliniază David Zsoldos (Ungaria), jurnalist, antreprenor şi manager cultural, CEO şi fondator Papageno.hu, preşedinte al Consiliului Muzical Maghiar, colaborarea este esenţială: „Cred cu adevărat în colaborare, pentru că împreună suntem mult mai puternici. Ceea ce vreau să spun este că adevăraţii promotori sunt interpreţii, nu noi. Cea mai bună formă de promovare este produsul de cea mai bună calitate pe care îl ai, pentru că acesta atrage mii şi mii de oameni”.

Invitaţii au subliniat în unanimitate că jurnalismul muzical trebuie să fie de calitate şi, în acelaşi timp, să devină mai accesibil - nu doar pentru cunoscători, ci şi pentru publicul larg. Cristina Comandaşu a evidenţiat cum proiecte precum „Ascultă 5 minute de muzică clasică” pot contribui la demitizarea muzicii clasice şi la construirea unui public diversificat. „Aceasta este soluţia pe care o putem oferi: jurnalismul muzical contează enorm, pentru că acest tip de muzică este o expresie a umanităţii, iar muzica clasică nu va fi niciodată uitată.”

De asemenea, s-a discutat despre rolul jurnalistului de a informa publicul despre artişti şi creaţiile lor, ca mijloc de a răspunde nevoilor generaţiilor tinere şi de a consolida legăturile dintre instituţiile culturale din ţară şi cele internaţionale.

„Dacă vorbim în termeni economici, chiar dacă un artist nu este cel mai vizionat sau nu apare în primele rezultate pe Google, dar este prezent şi activ, sarcina noastră ca jurnalişti este să mergem către el şi să informăm, să oferim publicului şansa de a afla. Această misiune este importantă pentru a le permite cititorilor să cunoască creaţiile”, a fost de părere Gilles Charlassier (Franţa), critic şi eseist specializat în muzică clasică şi operă, Classicagenda.fr şi La Terrasse.

Discuţiile moderate de Gilda Lazăr, director de comunicare al Festivalului Internaţional George Enescu, au urmărit teme de actualitate precum: starea prezentă a jurnalismului muzical, punctele sale forte şi vulnerabilităţi, tipologia publicului pe care îl atrage astăzi şi rolul său în consolidarea succesului marilor festivaluri internaţionale, printre care şi Festivalul „George Enescu”.

La această conferinţă au participat jurnalişti şi critici muzicali de renume internaţional, provenind din diverse publicaţii şi platforme specializate, de la Mundoclassico şi BBC Music Magazine, până la Opera Online şi Euronews International. Prezenţa acestora a oferit o perspectivă globală asupra jurnalismului muzical şi a facilitat schimbul de experienţă între profesionişti din diferite ţări şi medii culturale şi anume. Au fost prezenţi : Maruxa Ballinas - jurnalistă la Mundoclassico, o platformă online specializată în critica şi analiza muzicii internaţionale, Juan Carreira - critic muzical şi jurnalist la Mundoclassico, o referinţă importantă pentru muzica clasică în spaţiul hispanofon, Lina Goncharsky - jurnalist cultural la Culbyt.com, publicaţie axată pe arte, cultură şi evenimente internaţionale, Marine Park-Dufour - jurnalistă la The Piano, revistă dedicată interpretării pianului şi repertoriului pianistic, Tokumbo Salako - jurnalist la Euronews International, acoperind subiecte culturale şi muzicale cu o perspectivă europeană şi globală. Gregor Tassie - critic muzical britanic, colaborator la Musical Opinion şi Seen and Heard International, specializat în muzică clasică şi festivaluri internaţionale, Thibault Vicq - jurnalist la Opera Online, publicaţie franceză dedicată lumii operei şi spectacolelor lirice, Małgorzata Zalewska - jurnalistă la radiodifuzorul public polonez TVP, cu experienţă în acoperirea marilor evenimente culturale, Rebecca Franks - redactor şi critic muzical la BBC Music Magazine, una dintre cele mai prestigioase publicaţii de muzică clasică din Marea Britanie.Victor Alexandrov - critic muzical şi jurnalist pentru revistele ruseşti Musical Life şi MusicSeasons, contribuind la principale platforme media culturale.

Prin dezbaterea „Jurnalismul şi muzica. Festivalul Internaţional George Enescu” desfăşurată în parteneriat cu ARTEXIM, ICR a reiterat sprijinul său constant pentru presa culturală şi pentru profesioniştii care, prin activitatea lor, contribuie la educaţia şi formarea publicului, la circulaţia ideilor şi la afirmarea pluralităţii culturale. Astfel, ICR continuă prin acest eveniment seria iniţiativelor menite să evidenţieze funcţia esenţială a jurnalismului cultural. De această dată, accentul a fost pus pe jurnalismul muzical, analizat atât din perspectiva criticii şi documentării fenomenelor artistice contemporane, cât şi din cea a popularizării şi conectării internaţionale a marilor proiecte muzicale.

Dezbaterea „Jurnalismul şi muzica. Festivalul Internaţional George Enescu” face parte din seria manifestărilor derulate sub egida „Calendarului internaţional al artelor la Institutul Cultural Român”, menite să promoveze proiecte de anvergură culturală şi să consolideze dialogul intercultural. Această iniţiativă urmăreşte să sprijine crearea unei reţele culturale active, în care literatura, muzica şi jurnalismul cultural se susţin reciproc.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.