Un nou volum semnat de Shaun Bythell, îndrăgitul librar scoţian cunoscut de cititorii din lumea întreagă ca cel care a împuşcat într-o zi un Kindle, după care l-a bătut în cuie pe peretele anticariatului, a apărut la editura Pandora M în colecţia Anansi. World Fiction.
"Confesiunile unui librar" reprezintă o strălucită continuare a bestsellerului "Jurnalul unui librar", cea care semnează traducerea fiind Mihaela Buruiană.
„Sunt absolut încântat să fac din nou cunoscute cititorilor români detaliile jalnicei mele vieţi. Am crezut că aţi suferit destul, dar se pare că nu. Dacă sunteţi pregătiţi să suferiţi şi mai mult, atunci sper să vin la lansarea cărţilor mele în România, la toamnă. Pregătiţi-vă!”, a declarat Shaun Bythell.
Într-o casă în stil georgian, populată de mii de cărţi şi stăpânită de un motan dolofan, Shaun Bythell veghează peste teritoriul celui mai mare anticariat din Scoţia. Din spatele tejghelei, el este şef şi angajat, coleg al unor librari ţăcăniţi, arhivar şi colecţionar. Ritmul existenţei lui se împarte între numeroasele vizite făcute pentru achiziţionarea cărţilor, întâmpinarea clienţilor în magazin şi mici însemnări zilnice inspirate din întrebările şi comentariile aceloraşi clienţi.
Meditaţiile morocănoase ale lui Bythell despre comerţul cu cărţi second-hand, relaţia în dezintegrare cu partenera lui, viaţa în Wigtown şi pescuitul în râurile locale îi vor cuceri din nou, cu siguranţă, pe cititorii români.
Cititorii români care au îndrăgit cartea de debut a lui Shaun Bythell vor regăsi în volumul "Confesiunile unui librar" personaje cunoscute, precum Nicky, asistenta sa cu jumătate de normă, o martoră a lui Iehova care pune în rafturi operele lui Darwin în secţiunea de ficţiune şi îl consideră pe şeful ei „un impediment pentru succesul afacerii”, sau Anna, partenera sa californiană, care a ajutat la înfiinţarea Open Book în oraş, pe care oamenii o pot închiria pentru două săptămâni pentru a experimenta bucuriile vânzării de cărţi şi, desigur, pisica Captain, aflată „la limita obezităţii morbide” şi căreia îi place să lase păsări moarte în jurul magazinului. Un nou membru al distribuţiei de personaje excentrice din cartea lui Bythell este Emanuela, o italiancă de 25 de ani care vine să lucreze la anticariat în schimbul cazării şi al meselor zilnice, care îşi câştigă într-un final porecla de Bunicuţa.
Criticii de la cele mai importante publicaţii de pe ambele ţărmurile ale Atlanticului au scris în termeni entuziaşti despre Confesiunile unui librar: „Stilul maliţios al lui Bythell seamănă cu ce ar spune comicul Ricky Gervais dacă ar conduce o librărie.” The Wall Street Journal
„În sloganul mâzgălit pe tabla din magazin se întrezăreşte ceva din farmecul cârcotaş al lui Shaun Bythell: Evitaţi interacţiunile sociale: purtaţi mereu o carte la voi”, potrivit The Washington Post.
„Bythell este un scriitor priceput. El creează o lume atrăgătoare, populată cu personaje pline de culoare. Peisajul scoţian e minunat - gâştele care zboară deasupra mlaştinii, râul şerpuitor în care librarului îi place să pescuiască... O carte seducătoare, plină de reflecţii" - Minneapolis Star Tribune
„Una dintre cele mai amuzante cărţi de memorii scrise de un librar” - The New York Times
„Câteodată vesele, alteori melancolice, Confesiunile unui librar reprezintă o relatare plină de farmec din primele linii ale unei industrii pe cale de dispariţie" - Kirkus Reviews
Shaun Bythell este din 2001 proprietarul anticariatului The Bookshop, din Wigtown, cel mai mare magazin de acest fel din Scoţia. În 2010 a înfiinţat pagina de Facebook a magazinului, unde postează observaţii acide legate de întrebările stupide, trăsnite sau comentariile răuvoitoare ale clienţilor săi. A debutat în 2018 cu "Jurnalul unui librar", unde relatează evenimentele cotidiene din viaţa unui vânzător de cărţi vechi, care arată cu totul diferit de versiunea idilică pe care o avem cu toţii în minte. În 2019 a publicat "Confesiunile unui librar", urmată în 2020 de volumul "Seven Kinds of People You Find in Bookshops" ("Şapte feluri de oameni peste care dai în librării").
Scris sub forma unui jurnal, noul volum include date despre clienţii care îi trec zilnic pragul anticariatului pe care îl conduce, meditaţii morocănoase ale lui Bythell despre comerţul cu cărţi second-hand, relaţia sa în dezintegrare cu partenera sa ("Mi-e greu să văd un viitor în afară de cel al unui morocănos irascibil, care trăieşte singur"), viaţa în Wigtown şi pescuitul în râurile locale ("este antidotul perfect pentru orice") sunt minunat de amuzante şi adesea hilare. Este genul de umor autentic care a fost perfecţionat de ani de zile de contact exasperant de strâns cu marele public cumpărător de cărţi: "O ceartă masivă cu un client pentru a afla dacă Maigret este un detectiv francez fictiv (eu) sau un pictor suprarealist belgian (ei)".
Pentru fanii primei sale cărţi există multe feţe familiare, inclusiv asistenta sa cu jumătate de normă, Nicky, o martoră a lui Iehova care pune în rafturi operele lui Darwin în secţiunea de ficţiune şi îl consideră pe şeful ei "un impediment pentru succesul afacerii"; Anna, partenera sa californiană, care a ajutat la înfiinţarea Open Book în oraş, pe care oamenii o pot închiria pentru două săptămâni pentru a experimenta bucuriile vânzării de cărţi (se pare că este rezervată pentru următorii trei ani); şi pisica Captain, care este "la limita obezităţii morbide" şi căreia îi place să lase păsări moarte în jurul magazinului.
Scris sub forma unui jurnal, cu numărători zilnice ale clienţilor şi chitanţe de casă (inevitabil dezamăgitoare), meditaţiile morocănoase ale lui Bythell despre comerţul cu cărţi second-hand, relaţia sa în dezintegrare cu partenera sa ("Mi-e greu să văd un viitor în afară de cel al unui morocănos irascibil, care trăieşte singur"), viaţa în Wigtown şi pescuitul în râurile locale ("este antidotul perfect pentru orice") sunt minunat de amuzante şi adesea hilare. Este genul de umor autentic care a fost perfecţionat de ani de zile de contact exasperant de strâns cu marele public cumpărător de cărţi: "O ceartă masivă cu un client pentru a afla dacă Maigret este un detectiv francez fictiv (eu) sau un pictor suprarealist belgian (ei)".
Într-o zi, aude două femei care trec pe lângă magazinul său, spunând: "Nu ştiu ce să zic: "N-are rost să intraţi acolo, sunt doar cărţi". Un om mai puţin inteligent ar fi renunţat. Dar, în ciuda tabloului sumbru pe care îl zugrăveşte despre comerţul cu cărţi, aceasta este o scrisoare de dragoste încântătoare pentru librării, care celebrează serendipitatea lor: bucuria neaşteptată de a da peste cărţi despre care nu ştiai că există. Şi chiar ca loc al întâlnirilor întâmplătoare: "Adesea, clienţii - nu localnici - se întâlnesc în magazin cu persoane pe care le cunosc din cu totul alte domenii." Aşa cum Flo - o studentă care ajută ocazional în magazin ("întruchiparea însăşi a petulanţei") - scrie pe tabla de afară: "Banii nu pot cumpăra fericirea, dar pot cumpăra cărţi (ceea ce este practic acelaşi lucru)".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
