Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova va beneficia, în următorii ani, de o finanţare de 18 milioane de euro pentru refacerea şi modernizarea clădirii, a anunţat Ministerul Culturii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Naţionalul craiovean merită să beneficieze de o investiţie prin care va fi adus atât din punct de vedere tehnic, cât şi administrativ, la înălţimea actului artistic la care l-au ridicat generaţii remarcabile de artişti. Cu o investiţie substanţială, sunt convins că Teatrul Naţional «Marin Sorescu» din Craiova va fi adus la standardele dotărilor comparabile cu ceea ce există în marile instituţii de spectacol ale lumii. Încă de la numirea mea în funcţia de secretar de stat, mi-am asumat angajamentul de a susţine investiţiile în instituţiile de cultură din Craiova, în special cele ale Teatrului Naţional ale cărui necesităţi îmi sunt bine cunoscute. Pot să afirm că mi-am respectat angajamentul şi prin acest proiect. Biblioteca Franceză OMNIA urmează a fi reabilitată printr-o investiţie de 3,5 milioane de euro, iar astăzi a fost emis Ordinul de începere a contractului „design & build”. Am speranţa că eforturile Guvernului Orban, de a susţine investiţii majore în judeţul Dolj, sunt apreciate de cetăţeni. Îi asigur pe toţi cei care slujesc Naţionalul craiovean şi pe concitadinii mei, iubitori ai artei dramatice, că lucrurile bune nu se vor opri aici”, a afirmat Mihai Firică, secretar de stat în Ministerul Culturii.

La propunerea comună a Ministerului Culturii şi a Ministerului Finanţelor Publice, Guvernul României a aprobat în şedinţa din 18 noiembrie, Memorandumul cu tema „Acord de principiu privind contractarea unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliul Europei, în valoare de până la 216 milioane de euro, în vederea susţinerii proiectului Reabilitarea patrimoniului construit şi modernizarea unor clădiri culturale din România”.

Acordul de principiu al Guvernului împuterniceşte cele două ministere să iniţieze dialogul cu creditorul extern pentru stabilirea termenilor financiari, tehnici şi legali pentru includerea propunerii de finanţare pe agenda board-ului Băncii din prima jumătate a anului viitor. În acest interval, o serie de detalii urmează a fi agreate între partea română şi organsimul bancar, iar proiectul va putea deveni operaţional până la începutul anului 2022, numai după ratificarea prin lege, în Parlamentul României, se arată în comunicatul Ministerului Culturii. 

Proiectul propus spre finanţare cuprinde 8 obiective (Muzeul Naţional de Istorie a României, Teatrul Naţional şi Opera Română - Cluj-Napoca, fosta garnizoană militară a Timişoarei în scopul funcţionării Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste, Aşezămintele „Ion I.C. Brătianu” din Bucureşti, Vila şi domeniul „Florica” de la Ştefăneşti, judeţul Argeş, Conacul „Vârnav Liteanu” de la Liteni, judeţul Suceava, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova şi construirea unui sediu propriu pentru Opera Naţională Română din Iaşi.), are o valoare estimată de aproximativ 270 milioane de euro net şi o durată anticipată de implementare de 7 ani. Toate aceste aspecte vor face obiectul negocierilor de anul viitor cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, astfel încât până la semnarea Acordului-cadru de împrumut pot apărea modificări de fond şi de formă, inclusiv cu privire la sumele propuse pentru fiecare instituţie.

Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova se numără printre cele 8 instituţii beneficare. Vor fi realizate mai multe intervenţii structurale, de reparaţii şi modernizări, în special pentru creşterea eficienţei energetice a construcţiei, aşa cum prevede solicitantul în Nota conceptuală a investiţiei pentru care îi este necesară o sumă estimativă de 18 milioane de euro.

În cei 43 de ani de existenţă ai ansamblului arhitectonic, acesta nu a beneficiat de nicio intervenţie care să vizeze modernizarea şi sporirea atractivităţii spaţiului. 

Teatrul Naţional din Craiova, operă a arhitectului Alexandru Iotzu, face parte din seria celor trei teatre care au marcat atât evoluţia arhitecturii, cât şi a artei teatrale româneşti contemporane, alături deTeatrul Naţional din Bucureşti (arhitect Romeo Belea) şi de Teatrul de Stat din Târgu Mureş (arhitect Constantin Săvescu).

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.