Mai multe lucrări Victor Brauner din colecţia de artă a Paulinei Karpidas au fost vândute la licitaţie, miercuri şi joi, mult peste estimarea stabilită de Sotheby's. Licitaţia „Pauline Karpidas: The London Collection” a realizat în total 73,2 milioane de lire sterline/ 100 milioane de dolari, cea mai mare sumă totală pentru orice licitaţie organizată vreodată la Londra.
Colecţia de artă şi design a Paulinei Karpidas este probabil una dintre cele mai valoroase şi eclectice din lume. Colecţionara şi patroana de artă britanică a avut o predilecţie pentru suprarealism, iar casa ei din Londra este plină de capodopere semnate de Max Ernst, Yves Tanguy, René Magritte, Leonora Carrington, Victor Brauner, Salvador Dalí, Pablo Picasso, Andy Warhol şi Jeff Koons, printre alţii.
Vânzarea a depăşit miercuri seara estimarea maximă de 53 de milioane de dolari, ajungând la 100 de milioane de dolari (toate preţurile includ comisioanele). Rezultatul - adică 100% din loturi vândute - a fost cel mai mare total pentru o licitaţie organizată la Londra.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Vor urma încă două vânzări din colecţie: o licitaţie de zi cu 193 de loturi joi şi o vânzare online cu 97 de loturi, care se încheie vineri.
Licitaţia de miercuri a inclus 23 de opere suprarealiste pe care casa de licitaţii le-a descris ca fiind „cea mai mare colecţie de suprarealism apărută în istoria recentă”. Au fost prezentate şi sculpturi şi piese de mobilier unicat.
"La Statue volante", ulei pe pânză de René Magritte, a avut un preţ final de 10,1 milioane de lire sterline
După mai mult de cinci minute de licitaţie, guaşa "La Race Blanche" a lui René Magritte din 1937 s-a vândut, joi, cu 1,8 milioane de lire sterline/ 2 milioane de dolari. A fost una dintre bijuteriile din colecţia de lucrări ale lui Magritte care au depăşit estimările în cadrul licitaţiei de seară.
Alte lucrări remarcabile au fost "Tête", care s-a vândut cu 914.400 de lire sterline/ 1,2 milioane de dolari şi a stabilit un record de licitaţie pentru o sculptură din ipsos a artistului, precum şi sculptura "La Race Blanche", care şi-a dublat estimarea maximă după ce a fost urmărită de cinci licitatori.
Lucrarea lui Victor Brauner din 1934 intitulată "Nous sommes trahis" se numără printre cele mai impresionante pânze realizate de artist în deceniul critic al carierei sale artistice multifacetate şi prolifice. Aceasta fost vândută, în sesiunea de miercuri, la 558.800 de lire sterline, cel mai bun preţ din licitaţie pentru o lucrare a artistului român.
"La Saisie" de Victor Brauner, care a fost estimat de Sotheby's între 100.000 şi 150.000 de lire sterline, a fost vândut în final pentru 381.000 de lire sterline.
Realizată în jurul anilor 1932-1933, "La Saisie" datează din perioada critică a angajamentului strâns al lui Victor Brauner în mişcarea suprarealistă pariziană, care a urmat celor două şederi formative ale sale în oraş în anii 1920 şi începutul anilor 1930. Născut într-o familie evreiască din Munţii Carpaţi din nord-estul României, Brauner a avut o copilărie neconvenţională. Tatăl său, adept al Cabalei şi practicant al şedinţelor de spiritism, l-a expus de timpuriu la lumea misticismului şi a ocultismului. Acest lucru a avut un impact profund asupra lui Brauner, a cărui operă a comunicat credinţele sale în subiecte ezoterice şi mistice de-a lungul întregii sale cariere. În propriile cuvinte ale artistului, creaţiile sale sunt „întotdeauna un mesaj, nu unul metafizic, ci mai degrabă unul direct şi poetic”.
"La Saisie" este o ilustrare frapantă a unui alt motiv central în cosmologia lui Brauner - interesul său pentru profeţie, întâmplare şi viziune interioară. Lucrările din această perioadă, în special "Autoportretul" din 1931, se inspiră din explorările suprarealiste mai ample ale temelor orbire şi sacrificiu, care prefigurează pierderea tragică a vederii lui Brauner, survenită în 1938.
Lucrarea "Séduction", estimată între 150.000 şi 200.000 de lire sterline, pictată în 1962, aparţine ultimei şi celei mai încărcate simbolic decade din cariera lui Victor Brauner. Bogată în referinţe ezoterice şi tensiune formală, opera reflectă sinteza sa matură între iconografia suprarealistă şi mitologia personală. Tabloul a fost vândut contra sumei de 254.000 de lire sterline.
Viaţa lui Brauner a fost marcată de rupturi şi exil. Născut în România în 1903, s-a stabilit la Paris în anii 1930 şi a devenit rapid un colaborator apropiat al suprarealiştilor. Operele sale timpurii reflectau fascinaţia pentru inconştient şi ocultism, teme care s-au intensificat odată cu pierderea traumatică a ochiului stâng în 1938, devenind un motiv recurent în imagistica sa. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Brauner s-a retras în sudul Franţei şi s-a cufundat în filosofiile antice. La începutul anilor 1960, el a rupt legăturile cu orice mişcare formală, însă etosul suprarealist - în special loialitatea faţă de iraţional şi simbolic - rămase fundamental pentru viziunea sa.
"Victor Victorios", ulei pe pânză, a fost estimat între 100.000 şi 150.000 de euro şi vândut la 279.400 de lire sterline.
Victor Victorios al lui Victor Brauner apare într-un moment extrem de fructuos al carierei artistului, într-o perioadă de exil autoimpus la casa prietenilor săi Sylvie şi Hans-Rudi Stauffacher din Elveţia, în primăvara anului 1949. Făcând parte din seria Onomatomania, Victor Victorios ilustrează explorarea sinelui de către artist, care a ocupat un rol central în opera sa variată şi prolifică.
"L’Indésirable", creat în 1964, a primit o estimare între 70.000 şi 90.000 de lire sterline şi a fost vândut la 152.400 de lire sterline. "Désymbolisation", realizat în 1952, a fost vândut la preţul de 152.400 de lire sterline iar "Le Père insolent" (1944-45) şi "Retracté de la boucherie" (1951) ua fost cumpărate la 254.000 de lire sterline fiecare.
Victor Brauner s-a născut în anul 1903 la Piatra Neamţ unde familia sa a trăit până în anul 1913. După un periplu la Viena şi Brăila, în anul 1918 familia se stabileşte la Bucureşti unde va urma cursurile Şcolii de arte frumoase din 1919 până în 1921. În anul 1923, ia contact cu mişcarea avangardistă devenind colaborator al celor mai importante reviste: Contimporanul, Punct, Integral, Unu, Urmuz etc. şi ia parte la cele mai importante expoziţii ale grupului de avangardă alături de Marcel Iancu, M.H. Maxy, Hans Mattis-Teutsch, Miliţa Petraşcu etc. Împreună cu Ilarie Voronca creează revista dadaisto-futuristo-constructivistă 74 HP. După câteva încercări de a se integra mediului artistic parizian, în anul 1932 aderă la mişcarea suprarealistă condusă de Andre Breton şi participă la mai multe expoziţii ale grupului. În anul 1938 se va stabili la Paris, fără să mai revină vreodată în România, traversând apoi cu mari dificultăţi perioada celui de al Doilea Război Mondial. În perioada postbelică cunoaşte un succes ascendent în Europa şi Statele Unite. S-a stins din viaţă în anul 1966 recunoscut ca un reprezentat prestigios al suprarealismului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
