Omul de televiziune şi regizorul Lucia Hossu Longin a mărturisit, marţi seară, la premiera filmului său "Un veac fără tezaur", care a avut loc la Institutul Cultural Român, că ”este un film trist, care nu îţi dă şansa să speri că, în continuare, pe agenda politică a românilor va exista Tezaurul depus de români la ruşi”. Documentarul prezintă mărturii ale unor oficiali români despre parcursul sinuos şi fără rezultat al negocierilor dintre România şi Rusia pentru recuperarea Tezaurului dus la Moscova în 1916 şi 1917.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

“Timp de 20 de ani n-am reuşit decât să-i facem pe ruşi să admită că Tezaurul nostru este la ei, să admită că tezaurul confiscat există. E dureros, plin de adevăruri ascunse şi dureroase”, a mai spus regizoarea.

La premiera filmului documentar „Un veac fără tezaur” au fost prezenţi istorici şi foşti demnitari, protagonişti în pelicula document. Adrian Năstase, Ion Talpeş, Manuela Cernat, Marius Oprea s-au numărat printre invitaţii la premieră.

93,4 tone de aur, acesta este cifra care reprezintă Tezaurul României păstrat de un veac în subteranul Kremlinului.

“Este un jaf pe care şi-l permite o superputere”, a fost replica în film a lui Ioan Talpeş, fost director al Sevicului de Informaţii Externe în perioada 1992-1997.

“Restituirea Tezaurului presupune o relaţie de normalitate, destinsă cu Rusia. Sunt convins că, fără o încălzire, o umanizare a relaţiilor cu Rusia, discuţiile sunt iluzorii”, a fost părerea fostului prim-ministru Adrian Năstase, care a completat că „poate ar trebui să schimbăm politica externă”.

“Documentarul, excelent realizat de scenaristul Dan Necşulea, trece în revistă toate momentele pentru a recupera Tezaurul pierdut. Este o punere în subiect nemaifăcută până acum, care sintetizează şi poziţiile sovieticilor şi apoi ale ruşilor faţă de această spinoasă problemă, Tezaurul deţinut încă de statul rus”, a spus istoricul Marius Oprea, care a precizat că statul român a încercat din răsputeri să recupereze Tezaurul încă din interbelic, a continuat în regimul comunist, dar fără succes.

"După decembrie 1989, aceste demersuri au fost sporadice şi la fel de lipsite de rezultat. De partea rusă a lipsit mereu voinţa de a discuta deschis acest subiect”, a subliniat istoricul.

"Filmul este special prin decupajele realizate, prin punerea în valoare a unor imagini de epocă, dar şi prin declaraţiile luate protagoniştilor. Am admirat sinceritatea protagoniştilor politici care sunt prezenţi în film: Adrian Năstase, Adrian Severin, Mircea Geoană, Ioan Talpeş, toţi au discutat destul de deschis acest subiect. Este de admirat consecvenţa cu care a urmărit problema Tezaurului profesorul Ioan Scurtu”, a afirmat Marius Oprea, adăugând că „odată cu instalarea scutului de la Deveselu, şansele României de a recupera Tezaurul sunt reduse la minimum, pentru că, în genere, discuţiile cu ruşii ţin de conjunctura politică, iar ea este una nefavorabilă în lumina relaţiilor româno-ruse”.

"În decembrie se împlineşte un veac de când le-am dat Tezaurul ruşilor şi n-am mai reuşit să-l recuperăm. Sper că acest film e un pas înainte. E un film politic, o investigaţie, pentru că despre Tezaur ştim foarte multe, dar nu şi despre paşii făcuţi de lumea diplomatică românească, de cei care au avut posibilitatea de a acţiona. Este o discuţie cu mari personalităţi ale lumii politice”, a declarat Lucia Hossu Longin.

Profesorul şi istoricul de film Manuela Cernat a făcut câteva referiri la semnificaţia documentarului realizat de Lucia Hossu Longin.

"Este un nou episod al <Memorialului Durerii>, o durere a poporului român. Fără filmele doamnei Longin, fără <Memorial> s-ar fi pierdut o parte esenţială din memoria neamului nostru. Întotdeauna când vedeam un episod din serialul Luciei Hossu Longin mă gândeam la tabloul lui Rene Magritte, poate una dintre cele mai frumoase pânze ale suprarealiştilor, intitulat <Memoria>. Este un bust cu ochii închişi, aşezat pe marginea unei ferestre care dă spre mare şi tâmpla acestui cap de femeie este însângerată. Este, pentru mine, cea mai superbă definiţie a memoriei neamului nostru, atât de însângerată de-a lungul istoriei”.

Istoricul şi criticul de film a fost de părere că "realizatorii acestui film au făcut un tur de forţă, pentru că imaginile de arhivă de care au dispus au fost extrem de puţine”.

"Tezaurul nu înseamnă numai aur, ci şi documente, obiecte. Filmul are semnificaţie documentară, lasă pentru posteritate imaginea unor oameni politici de la mersul istoriei şi până la momentul intervievării lor. Un film de o excepţională importanţă istorică”, a mărturisit Manuela Cernat la premiera filmului de la ICR.

Unul dintre protagoniştii vremii, care a ocupat funcţia de ministru al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, a vorbit în documentar despre Tezaurul în valoare de 3 miliarde de euro şi despre adevărata valoare, adică obiectele şi documentele care se află în subteranele Kremlinului. "Aceea e identitatea şi codul genetic al României”, a spus în înregistrare Mircea Geoană.

Privitorul va afla informaţii preţioase de la istorici despre obiectele recuperate, care au lipsit din România timp de patru decenii. Astfel, icoane din secolele XIV, XV, XVI, chivoturi, uşi de biserici, uşi împărăteşti, potire, "Maica Domnului cu pruncul”, văluri de chivoturi, Tetraevangheliare, cădelniţe, candele, ferecături şi tâmple de biserici, acestea sunt câteva dintre obiectele pe care statul rus le-a înapoiat României în cele două tranşe succesive, în 1935 şi 1956.

Emanuela Cernea, istoric la Muzeul Naţional de Artă al României, a povestit în film ce reprezintă cele 2.500 de obiecte din cele 35.000 înapoiate de ruşi, care au rămas în patrimoniul Muzeului. "Cea mai mare parte a pieselor erau din metal preţios şi proveneau din Muzeul Antichităţilor. Epitaful de la Cozia, datat 1395, care a fost descoperit de Alexandru Odobescu, şi folosit drept şa de călărie, este cea mai veche broderie medievală, păstrată pe suportul de mătase albastră”.

"<Tezaurul de la Pietroasele (Cloşca cu puii de aur)> este piesa cea mai cunoscută, care cântăreşte 19 kilograme, mai mult de jumătate din cele 33 de kilograme de aur pe care statul român le-a primit în 1956 de la Moscova”, a povestit Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, i-a mărturisit Luciei Hossu Longin că Lenin ar fi vrut să înapoieze Tezaurul României, dar când Nicolae Ceauşescu a adus în discuţie înapoierea Tezaurului la întâlnirea cu Leonid Brejnev, fost conducător al Uniunii Sovietice, replica a fost: "Această idee e neruşinată!”. Brejnev a întrebat: "Tezaurul? Care tezaur?”.

Scenariul documentarului "Un veac fără tezaur” este semnat de Dan Necşulea şi Alexandra Orban, imaginea aparţine lui Dragoş Imireanu şi lui Mihai Oprea, montajul este al lui Sebastian Chelu, postprocesare sunet şi mixaj Cornel Ciuleanu, lectura Radu Bânzaru şi Alexandru Repan, producător Ada Vertan. Filmul este o producţie Astra Entertainment, Amica, Dinamic Film şi Scharf Advertising, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei.

Filmul de 89 de minute prezintă istoria dramatică a tezaurului românesc trimis la Moscova, în acea vreme ţaristă,  în timpul Primului Război Mondial, în 1916 şi 1917. 

Un sondaj de opinie efectuat în noiembrie 2013 arată că 84,7% din români apreciau că recuperarea Tezaurului din Rusia este o problemă importantă şi foarte importantă.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.