Romanul "Xanax", scris de Liviu Iancu, jurnalist la Profit.ro, este o carte sinceră şi amuzantă, care se citeşte pe nerăsuflate, au spus scriitorii Radu Paraschivescu şi Florin Iaru la evenimentul de lansare al romanului, care a avut loc la sfârşitul săptămânii la Librăria Humanitas Cişmigiu.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
"Faptul că în "Xanax" există cancan, că există bârfă şi există exces, nu fac decât să reproducă bârfa, cancanul şi excesul din viaţa noastră; sunt personaje care fac agenda, sunt personaje pe care unii poate că nu şi le mai amintesc, oameni care există şi în ziua de azi, unele practică prostituţia, altele practică ziarismul, altele practică politica, ceea ce ştiţi foarte bine. Ajunge să daţi drumul la televizor şi le vedeţi. Programul este generos, aproape non-stop, sau chiar non-stop la unele posturi", a adăugat Radu Paraschivescu.
 
Radu Paraschivescu a afirmat la lansare că este un roman în trei capitole în care xanaxul nu e doar pastila pe care o iei înainte să te sui în avion, riscând ca dacă o combini cu whisky să ajungi în situaţii care să reclame măsuri imediate, ci un bildungsroman parodic şi o carte cu multe cârlige, unul dintre ele fiind "decolteul" cărţii. 
 
"E o carte foarte decoltată pentru domni şi foarte necenzurată pentru doamne, cu multe cuvinte cu <p>, cu <m>, cu <f> şi cu <c> şi nu sunt poliomielită şi altele. Dar este ca în viaţă. Este o fişă de existenţă întinsă pe 500 de pagini, dar pe 500 de pagini cu ritm, cu puls şi cu poveste. Pentru că, dacă scrii 500 de pagini fără o poveste bine delimitată, ori eşti genial, ori îţi baţi joc de oameni. Liviu Iancu nu-şi bate joc de oameni", a mai spus Paraschivescu.
 
El a adăugat că mai sunt nişte cârlige care îl trag pe cititor spre carte, fiindcă în spatele multor personaje stau persoane cunoscute, de la Elena Udrea la Andrei Pleşu, de la Traian Băsescu la Dinu Patriciu. 

"Faptul că există cancan, faptul că există bârfă, faptul că există exces, nu fac decât să reproducă bârfa, cancanul şi excesul din viaţa noastră. Deci ai toată salata asta de personaje care, ţie cititor, îţi face bine, pentru că într-adevăr nu te interesează să citeşti ceva care miroase a tămâie, care este plicticos şi pretins înalt. Cunosc mii de cărţi cu înălţime simulată, unde autorul se exprimă reverenţios, înalt, caută în caietul cu figuri de stil şi la un moment dat pe cititor îl apucă un căscat inevitabil. Aici nu eşti în zona figurilor de stil căutate. Este o zonă a exprimării curente, a flirtului cu limba română, un flirt reuşit de cele mai multe ori. E o carte cu dialog spumos, cu, pardon de expresie, curve. Unele practică prostituţia, altele practică ziarismul, altele practică politica, ceea ce ştiţi foarte bine. Ajunge să daţi drumul la televizor şi le vedeţi. Programul este generos, aproape non-stop, sau chiar non-stop la unele posturi. Tarifele diferă, clienţii la fel. Deci există o democraţie hormonală şi principială de toată bafta şi de tot râsul, motiv pentru care eu am citit cartea asta cu nesaţ", a completat Paraschivescu.

Florin Iaru a povestit că l-a cunoscut pe autor prin intermediul unui prieten şi l-a ajutat să-şi repare laptopul, după care i-a cerut prietenia pe Facebook.

"Am văzut că Liviu are o rubrică de jurnalism în zona de turism în Profit.ro. I-am citit articolele cu o încântare crescândă, pentru că aveau acel aer care este absolut necesar, şi pe care l-am văzut de puţine ori în presa din România, prin felul în care se construieşte un subiect. Ştie să construiască perfect un subiect de presă. Dă mai întâi punctul ăla de curiozitate, mă face curios, îmi descrie un caz, în începutul lui, care este misterios sau care mă intrigă, care mă surprinde, care mă face curios, mă agaţă, şi după aceea intră încetul cu încetul în materie. Asta este o metodă de proză. Agaţă-l pe cititor, prinde-l într-un fel sau altul, fă-l să fie participant la acel eveniment şi după aceea du-l unde vrei tu, numai nu-l minţi! Ei bine, eu nu l-am văzut pe Liviu să mintă în articole. De-aia, când am auzit că a scris un roman şi când Liviu mi l-a şi dat, mi-am zis: Dumnezeule mare, e o cărămidă, nu un roman! Nu trec bine de două pagini şi zic hop! Ce de două pagini, nu trec bine de prima pagină şi cu ce mă loveşte Liviu? A murit Dumnezeu! Cel care moare este un personaj care are toate caracteristicile lui… Atrăgându-mă pe mine în problema acelui individ, care e atotcunoscător, atotputernic, atoateştiutor, omnipotent şi omniprezent, brusc aflu că nu mai este. În clipa aia, Liviu m-a cucerit pe mine ca cititor", a spus Florin Iaru.

El a continuat afirmând că Xanax e un bildungsroman, un roman al devenirii şi un roman picaresc, un roman al întâmplărilor care vin de la sine în viaţa unui ziarist.

"Prin ce este foarte haioasă această carte? Prin capacitatea de a duce zeci, poate sute de personaje care se întretaie şi care fiecare dintre ele îşi dezvăluie partea aia ascunsă, partea pe care nimeni nu vrea să o vadă. Fiecare personaj pe care îl developează Liviu Iancu dă un raport despre starea umanităţii. Liviu are talentul de a lăsa cititorul să înţeleagă, să vadă şi să împartă dreptatea. Cartea se citeşte pe nerăsuflate", a completat Florin Iaru.

Publicat la începutul lunii februarie la editura Trei, primul tiraj al Xanax s-a epuizat în prima săptămână, iar în libării se află deja cel de-al doilea tiraj. 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.