„Tehnologia nu e doar un instrument, ci o punte către lume”, spune Iulia Becheanu, Comunicare corporate şi PR Canon România & Bulgaria. Într-un interviu pentru News.ro, ea a explicat cum a fost concepută expoziţia de succes „World Unseen”, dezvăluind tehnologia din spatele proiectului şi cum au reuşit organizatorii să faciliteze persoanelor cu deficienţe de văz citirea unei fotografii.
„World Unseen”, văzută de 100.000 de persoane la Muzeul „Antipa” din Bucureşti şi acum la Palatul Culturii din Iaşi, este o expoziţie unică, pe care o pot vedea şi oamenii cu deficienţe de văz (planşele sunt printate în relief, textul este în Braille, iar poveştile se pot asculta). Cei fără probleme de vedere devin mai empatici (există ochelari speciali care simulează mai multe boli de vedere) şi se pot pune în locul celor cu deficienţe.
Redăm interviul acordat de Iulia Becheanu pentru News.ro:
News.ro: Cum a început povestea World Unseen?
Iulia Becheanu: „World Unseen” a fost gândită iniţial de Canon Europe ca o expoziţie de fotografie care depăşeşte bariera văzului şi deschide arta către toţi oamenii, indiferent de capacitatea lor de a vedea. O experienţă care să unească oameni cu şi fără deficienţe de vedere într-un spaţiu comun al înţelegerii şi empatiei.
La nivel global, peste 2,2 miliarde de oameni trăiesc cu o formă de deficienţă vizuală, dintre care aproape 85.000 doar în România, potrivit datelor oficiale. Pentru mulţi dintre aceşti oameni, fotografia este un limbaj din care sunt excluşi. Aşa că ne-am dorit ca, măcar o dată, să schimbăm regulile.
Proiectul a fost prezentat până acum în ţări precum Croaţia, Slovenia, Kazahstan, Ucraina, Germania şi Anglia, unde a fost întâmpinat cu reacţii extrem de calde. În România, a fost nevoie de multă determinare ca să ducem acest proiect la capăt. Panourile tactile - acele planşe speciale cu imaginea imprimată în relief şi text Braille - sunt produse în Bulgaria. Nu a fost tocmai simplu să le aducem, să le adaptăm, să le montăm. Dar ne-am bucurat că am avut libertatea de a selecta fotografiile şi de a construi local expoziţia aşa cum ne-am dorit.
Alături de mari ambasadori internaţionali Canon - Brent Stirton, Sebastião Salgado, Samo Vidic, Heidi Rondak, Muhammed Muheisen - am ales să includem şi un fotograf român: Rareş Beşliu. Fotografia lui, „Fram, ridicat la cer”, surprinde un moment tulburător: transportul aerian al unui urs polar sedat, în Churchill (Canada), către un habitat mai sigur, departe de oameni. Imaginea vorbeşte despre fragilitate, dar şi despre speranţă. Despre cum chiar şi cel mai puternic animal al Nordului poate deveni vulnerabil.
Faptul că Muzeul „Antipa” a acceptat imediat să găzduiască expoziţia a însemnat mult pentru noi. A fost mai mult decât o colaborare - a fost sentimentul că în sfârşit „World Unseen” îşi găsise casa potrivită pentru a-şi începe călătoria. Nu am fi putut alege un loc mai bun pentru lansarea expoziţiei, altul decât un muzeu care reuneşte ştiinţa, natura şi educaţia, şi care e deschis la proiecte inovatoare.
Ce reacţii au avut oamenii?
I.B.: E greu să pui în cuvinte reacţiile pe care le-am observat în rândul vizitatorilor expoziţiei World Unseen. De fiecare dată când vorbesc despre asta, îmi dau seama că emoţia pe care o vezi pe feţele vizitatorilor - sau o simţi în tăcerile lor lungi - nu poate fi complet redată în câteva rânduri.
Doar la Muzeul „Antipa” din Bucureşti, peste 100.000 de oameni au vizitat expoziţia. A fost, fără îndoială, una dintre cele mai emoţionante experienţe pe care le-am trăit ca organizatori - pentru că în fiecare zi, expoziţia s-a transformat într-o lecţie de umanitate. Am văzut bebeluşi care întindeau mâna să atingă fotografiile, neînţelegând exact ce sunt, dar bucuroşi că pot simţi. Am văzut copii de grădiniţă spunându-le părinţilor cu uimire: „mami, ăsta e text Braille!”. Am întâlnit persoane nevăzătoare care ne-au arătat cât de adaptată şi naturală poate fi viaţa lor, cât de repede înţeleg tehnologia şi cât de lucid pot vorbi despre propriile limitări, fără să le simtă ca pe o povară.
Expoziţia este acum la Iaşi. Acolo, în timpul vernisajului, am încercat să-i descriem unei doamne nevăzătoare o imagine. Ne-am dat seama cât de greu e, chiar şi pentru cineva care vede, să pună în cuvinte o fotografie. Te loveşte realitatea şi, inevitabil, te întrebi şi încerci să-ţi imaginezi cum este să trăieşti aşa. Aceeaşi doamnă îşi plimba degetele peste textul Braille cu o viteză uimitoare, iar modul în care citea era atât de fluent încât părea că ascultă o voce interioară. Ne-a mărturisit că a studiat Braille încă din primele clase. Acestea sunt momente în care realizezi cu adevărat cât de mult contează să faci lumea mai accesibilă iar World Unseen este o oglindă - una care îţi dă voie, pentru câteva clipe, să trăieşti altfel. Să simţi altfel. Şi, poate, să pleci de acolo puţin mai atent la cei din jurul tău.
Ce înseamnă tehnologia Canon de imprimare în relief?
I.B.: Tehnologia Canon ne-a permis să facem imposibilul posibil: să transformăm imagini în suprafeţe tactile, pe care să le „citeşti” cu degetele, ca pe o hartă a emoţiilor. Imaginile au fost imprimate cu ajutorul unei imprimante speciale - „PRISMAelevate XL” - care adaugă straturi de cerneală până când textura iese efectiv din plan. Contururile devin volume, formele se simt, iar fotografia devine o prezenţă fizică. Dar experienţa nu se opreşte aici. Fiecare planşă tactilă este însoţită de o poveste audio, redată prin difuzoare. Vocile unor actori talentaţi ghidează vizitatorii - nevăzători sau tipici - prin universul imaginilor. Sunt descrieri atent scrise, profunde, uneori poetice, care reuşesc să transmită, nu doar ce se află în imagine, ci şi ce simţi când o priveşti. Pentru unii, aceste poveşti sunt cheia de acces. Am colaborat strâns cu mai multe organizaţii şi asociaţii ale persoanelor nevăzătoare, pentru a înţelege mai bine cum trebuie să arate şi să fie poziţionate textele Braille, cât de mari trebuie să fie elementele tactile, cum se citeşte o fotografie fără vedere şi ce fel de detalii contează cu adevărat. Fiecare sugestie ne-a ajutat să rafinăm întregul proces, să adaptăm elementele şi să oferim o experienţă care nu e doar impresionantă tehnologic, ci şi, real, utilă şi accesibilă. Până la urmă, nu a fost vorba doar despre imprimare, ci despre o întrebare de fond: „cum putem face o fotografie să fie trăită de cineva care nu o poate vedea?”.
Cât de importantă este tehnologia în viaţa noastră?
I.B.: Uneori, uităm cât de mult bine poate face tehnologia. Ne grăbim să vorbim despre algoritmi, viteză, inteligenţă artificială şi pierdem din vedere ce contează cu adevărat: cum ne poate apropia tehnologia unii de ceilalţi. „World Unseen” ne-a reamintit asta. Ne-a arătat că o imprimantă performantă, o voce caldă în difuzor şi câteva poveşti scrise cu suflet pot deschide lumi întregi pentru oameni care nu văd. Pentru persoanele cu deficienţe de vedere, tehnologia nu e doar un instrument, ci o punte către lume. Le oferă libertate, acces, demnitate. Iar pentru ceilalţi, pentru cei tipici, tehnologia devine acea oglindă despre care povesteam: ne pune, fie şi pentru câteva minute, în pielea celor care trăiesc diferit. Ne face mai atenţi, mai sensibili şi mai umani.
Expoziţia este acum la Iaşi. Care este următorul pas pentru Canon?
I.B.: După impactul pe care l-a avut la Bucureşti şi acum la Iaşi, expoziţia nu mai este doar un eveniment cultural - e un spaţiu de introspecţie şi umanitate, în care oamenii învaţă să se apropie unii de alţii dincolo de simţuri.
Avem planuri şi ambiţii mari şi ştim sigur că World Unseen va continua să fie o punte către lume şi în alte oraşe. În luna august preconizăm un nou vernisaj, dar până nu avem confirmarea gazdelor noastre, nu putem comunica numele muzeului care o va găzdui. Va fi, cu siguranţă, un oraş cu o comunitate culturală vie. Promitem să revenim cu veşti!
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
