Volumul „Skoro damoi! Speranţă şi disperare. Deportarea saşilor din Transilvania în lagărele sovietice de muncă, 1945-1949”, scris de dr. Irmgard Sedler şi apărut la editura Honterus, 2022, va fi lansat miercuri, la Sibiu.
Evenimentul este organizat de Muzeul Naţional Brukenthal în colaborare cu Asociaţia culturală Octavian Smigelschi, Forumul Democrat al Germanilor şi Editura Honterus din Sibiu.
„Skoro damoi” este afirmaţia mereu repetată despre iminenta întoarcere acasă a celor deportaţi din Transilvania în lagărele de muncă ruseşti ce a fost iniţial condensată în comunităţile de lagăre din Donbass, Urali şi Siberia într-o cifră de speranţă mobilizatoare şi de susţinere a vieţii, pentru ca mai apoi, când a fost demascată ca zvon propagandistic despre întoarcerea acasă, să se transforme într-o expresie a dezamăgirii, resemnării şi chiar a disperării.
Cu acest titlu din sfera emoţionalului, expoziţia se referă doar la un singur aspect principal în contextul celor trei niveluri importante de prezentare - evenimentul deportării trăit subiectiv, aşa cum este el confruntat de vizitator din jurnalele originale, din reconstituirea în memorie în interviuri, din numeroasele scrisori şi fotografii din lagăre în procesarea muzeală. Faptele istorice formează linia directoare la un al doilea nivel de prezentare. Acestea sunt evenimentele cronologice legate de deportarea bărbaţilor şi femeilor transilvăneni saşi în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică, ca urmare a consecinţelor celui de-al Doilea Război Mondial. Acestea sunt integrate în condiţiile economice şi politice ale vieţii din societatea rusă postbelică, care, la rândul ei, a fost marcată de distrugerile cauzate de invazia germană, de epurările staliniste şi de proasta gestionare bolşevică, cu foamete şi represalii masive.
Adunarea şi deportarea forţată a saşilor transilvăneni în Uniunea Sovietică în perioada 1945-1949 a făcut parte din măsurile de reparaţii de război mult mai ample ale Rusiei, care au vizat întreaga populaţie de etnie germană din cele cinci state est-europene care au intrat sub controlul militar rusesc după cel de-al Doilea Război Mondial.
Dr. Irmgard Sedler, autoarea volumului afirmă: „Esenţial este faptul că flash-urile asupra acestui fenomen foarte complex surprins în cartea de faţă - deportarea etnicilor germani în Uniunea Sovietică 1945-1949 - porneşte întotdeauna de la obiect. Volumul cuprinde cercetarea de arhivă, interviuri, scrisori din lagăre, fotografii care ilustrează viaţa de zi cu zi în lagăr, foametea, lipsa de îmbrăcăminte, lucrul în mină, moartea, dar şi contactele cu populaţia civilă rusească, transportul forţat al bolnavilor în zona sovietică din Germania şi de acolo trecerea, de multe ori frauduloasă, a graniţei a celor care doreau să se întoarcă acasă. M-am folosit de fotografie ca fiind interpusă între realitatea de acolo şi conştiinţa celui care rămâne”.
Alexandru Constantin Chituţă, organizatorul evenimentului a declarat: „Volumul se identifică cu cercetarea începută încă din anii 1980 ce a avut ca scop constituirea noii colecţii a Muzeului Transilvănean din Gundelsheim, în ultimii ani completată cu încă peste 100 de piese. Volumul 'Speranţă şi disperare', a apărut anul trecut în Germania în cadrul expoziţiei cu acelaşi nume ce a avut loc la Muzeul Transilvănean din Gundelsheim. Graţie ajutorului oferit din partea Forumului Democrat al Germanilor din România, volumul tipărit în prima ediţie în limba germană, a fost tradus la Sibiu de doamna Ruxandra Stănescu, iar acum avem bucuria ca acesta să fie tipărit şi în limba română. Editat în condiţii grafice excelente, cele peste 300 pagini ce cuprind texte, mărturii, memorii, fotografii, ilustrează coşmarul deportării în regiunile miniere din Bazinul Doneţ, Urali şi Siberia de Vest începând cu 13 ianuarie, a peste 70.000 de cetăţeni români de etnie germană, din care peste 30.000 saşi transilvăneni dintre care aproximativ 12% au murit de foame şi epuizare. Din punctul de vedere al celor deportaţi, recrutarea care a avut loc în cele din urmă cu numeroase atacuri şi experienţe umane la limită, a devenit un moment cheie al deportării, care cu greu a putut fi depăşit din punctul de vedere al trăirii dramatice. Pentru mulţi dintre deportaţi şi copiii lor, momentul în care şi-au văzut mama smulsă din mijlocul lor a rămas până în prezent momentul esenţial şi declanşator emoţional al amintirilor”.
Tirajul volumului tipărit în anul 2021 în limba germană şi apărut în Germania „Skoro damoi - Hoffnung und Verzweiflung…: Siebenbürger Sachsen in sowjetischen Arbeitslagern 1945 - 1949” s-a epuizat într-un timp foarte scurt.
Cu sprijinul Formului Democrat al Germanilor din România, volumul apărut acum la Sibiu, tradus în limba română a fost finanţat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
