Istoricul Alin Ciupală a vorbit, într-un interviu acordat agenţiei de presă News.ro, despre rolul femeii în viaţa cultural-artistică românească, despre discriminare şi a explicat faptul că cea mai gravă problemă a Europei, în prezent, este lipsa unei identităţi bine precizate.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Membru al Consiliului Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), Alin Ciupală afirmă în interviul acordat News.ro, între altele, că priveşte cu ”mefienţă” ospitalitatea românească, făcând referire la problema rasismului, iar despre discriminare spune că face parte din viaţa cotidiană.

Referitor la cultura română, el precizează că: ”Nu cultura română a reuşit să se afirme în străinătate (...). Personalităţi ale culturii române au reuşit să se afirme, dar au făcut-o nu pentru că erau români, ci pentru că erau oameni de valoare”.

Alin Ciupală este profesor universitar în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, secretar ştiinţific al Institutului de Istoria Artei şi editor al celor trei reviste editate de Institut. În perioada 2005 - 2015, a fost cercetător ştiinţific principal în cadrul Institutului Diplomatic Român. Din 2006 în prezent este fondatorul şi directorul ”Centrului de studii rome” din cadrul Facultăţii de Istorie. Este specializat în istorie modernă a românilor. În perioada 2007 - 2009, a fost membru al comisiilor de evaluare AFCN.


Reporter: Pornind de la volumul dumneavoastră publicat în 2003 - ”Femeia în societatea românească a secolului XIX. Între public şi privat” - cum vedeţi rolul femeii astăzi în viaţa cultural-artistică?

Alin Ciupală: Astăzi, femeia în societatea românească nu poate avea, din punct de vedere al vieţii cultural-artistice, un rol diferit faţă de cel pe care societatea i l-a rezervat în general. Societatea noastră este una tradiţionalistă, iar preocupările din cadrul mediului academic nu au schimbat în mod sensibil situaţia. Chiar dacă după 1990 s-au remarcat, prin activitatea şi opera lor, multe femei artist, în toate domeniile, iar numărul studentelor din Universităţile de Artă a crescut simţitor, arta feminină, pentru a nu mai vorbi despre arta feministă, rămâne un gen marginal. Nu ne aflăm prea departe de sfârşitul secolului al XIX-lea sau de perioada interbelică. Cât public a avut expoziţia “Egal”, organizată la începutul acestui an de Muzeul Naţional de Artă al României, în plin centru al capitalei, şi deschisă până de curând? Vă pot spune că foarte puţin, ca unul care am vizitat expoziţia de vreo şapte, opt ori, singur sau împreună cu studenţii mei. De fiecare dată sălile respective erau goale.

Reporter: Sunteţi fondatorul Centrului de studii rome din cadrul Facultăţii de Istorie. Incidente pornind de la discriminare nu încetează să apară. Credeţi că discriminarea va atinge cote mai înalte în România? Ce s-a schimbat de-a lungul anilor?

Alin Ciupală: Discriminarea face parte din viaţa noastră cea de toate zilele şi nu mă refer doar la aceea pe criterii rasiale. Dacă din punct de vedere instituţional România s-a aliniat la anumite standarde europene, mai degrabă la presiunea Uniunii Europene, moravurile nu s-au schimbat prea mult. Ce i s-a întâmplat fostului preşedinte Traian Băsescu în urma repetatelor ieşiri publice rasiste fără echivoc? Nimic. Rasismul cred că se va dezvolta în România în situaţia în care ţara noastră se va confrunta, aici acasă, cu elemente alogene, precum refugiaţii care deocamdată vor să ajungă în Europa occidentală. Rămâne de văzut, dar personal privesc cu mefienţă celebra ospitalitate românească.

Reporter: În Europa asistăm la o ”criza a refugiaţilor”. Vom asista şi la una culturală? Cum va afecta multiculturalismul Europa?

Alin Ciupală: După părerea mea, cea mai gravă problemă a Europei astăzi este lipsa unei identităţi bine precizate. Criza refugiaţilor a făcut doar ca această chestiune să iasă cu putere în evidenţă. În ce măsură europenii au reuşit să integreze multiculturalismul, dincolo de nivelul declarativ, în viaţa cotidiană? Cred că doar parţial.

Reporter: Cum aţi defini cultura românească la acest moment; reuşitele ei în ţară şi în străinătate? Dar din punct de vedere diplomatic?

Alin Ciupală: Nu cultura română a reuşit să se afirme în străinătate, vedem aceasta dacă, de exemplu, intrăm în orice librărie dintr-un mare oraş european. Personalităţi ale culturii române au reuşit să se afirme, dar au făcut-o nu pentru că erau români, ci pentru că erau oameni de valoare. Noi, pentru că îi revendicăm, îi vedem ca români. De multe ori, nici măcar ei nu se definesc, în primul rând, astfel.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.