A început procesul la Assen în cazul furtului coifului de la Coţofeneşti/ Unul dintre suspecţi declară că s-a implicat doar pentru a cumpăra anumite obiecte şi a face rost de o maşină: Situaţia în care mă aflu acum este nedreaptă

Unul dintre suspecţii în cazul furtului Coifului de la Coţofeneşti din Muzeul Drents a declarat, marţi, în prima zi a judecării pe fond a procesului, de la Assen, că rolul său s-a limitat la a face rost de o maşină şi la a cumpăra diverse obiecte, fără să ştie că acestea urmau să fie folosite pentru furtul unor obiecte de artă. „Situaţia în care mă aflu acum este nedreaptă”, a declarat Bernhard Z., care a negat că ar fi fost prezent la spargerea propriu-zisă.

Bernhard Z., în vârstă de 35 de ani, din Heerhugowaard, neagă că ar fi fost prezent la spargerea de la începutul anului trecut, din Muzeul Drents, a coifului de la Coţofeneşti, o piesă de o valoare inestimabilă veche de 2.500 de ani din patrimoniul românesc, precum şi a trei brăţări dacice de aceeaşi factură. 

Suspectul a declarat, marţi, în prima zi a judecării pe fond a cazului la Assen, că rolul său s-a limitat la a face rost de o maşină şi la a cumpăra diverse obiecte, fără să ştie că acestea urmau să fie folosite pentru un furt de opere de artă, relatează RTV Drenthe.

Obiectele de aur din patrinoniul României au fost furate din Muzeul Drents în dimineaţa zilei de 25 ianuarie 2025, Recent, coiful şi două dintre cele trei brăţări furate au fost recuperate şi returnate României, după ce doi dintre suspecţi au încheiat acorduri cu reprezentanţii Parchetului. 

Alături de Bernhard Z., sunt judecaţi şi Chesley W. (37) şi Jan B. (21). Aceştia au încheiat anterior un acord cu Parchetul în schimbul informaţiilor despre pradă şi returnarea comorilor, recuperate pe 1 aprilie şi prezentate public o zi mai târziu.

Potrivit sursei citate, Z. a refuzat să accepte o astfel de înţelegere, el declarând că Parchetul „căuta doar comorile de artă, nu adevărul”. De asemenea, el a criticat modul în care a fost mediatizat cazul şi a acuzat Parchetul că a difuzat informaţii eronate prin intermediul mass-media.

Suspectul a reacţionat vehement la declaraţiile ministrului David van Weel, care ar fi afirmat că şi el era prezent în muzeu în timpul jafului. „Sunt cu adevărat supărat din cauza asta”, a spus el, citat de RTV Drenthe. 

El a spus că publicarea fotografiilor şi a numelor suspecţilor, menită să exercite presiune, a avut consecinţe grave pentru familia sa, în special pentru sora sa mai mică.

Deşi neagă că ar fi fost implicat personal în spargere, Z. a recunoscut că bănuia că se vor întâmpla „lucruri necurate”. Se gândea la o spargere, dar nu la un furt de artă de o asemenea amploare. „Situaţia în care mă aflu acum este nedreaptă”, a declarat suspectul, potrivit aceleiaşi surse.

Parchetul a calificat jaful drept bine organizat şi planificat şi a apreciat că toţi cei trei suspecţi au jucat un rol esenţial în comiterea jafului, între ei existând „o colaborare strânsă”. Procurorii au susţinut că toţi trei s-au aflat în muzeu şi că aveau asupra lor unelte cu care au încercat să pătrundă cu forţa în muzeu. „Toţi au contribuit în mod substanţial la faptele comise”, a afirmat reprezentantul Parchetului.

Sursa citată a precizat că explozia bombei artizanale a provocat daune Muzeului Drents, în valoare de 250.000 de euro, ca urmare a uşii distruse, vitrinelor sparte, podelelor, pereţilor şi tavanului, grav avariate.

Procurorul a explicat, în timpul procesului, şi motivul pentru care fotografiile şi numele suspecţilor au fost făcute publice după ce aceştia au fost reţinuţi. Autorităţile au dorit să solicite ajutorul publicului prin intermediul mass-media, cu scopul de a obţine informaţii despre comorile de artă. 

„Este cert că, în acest caz, a fost încălcată viaţa privată a suspecţilor. O încălcare a vieţii private este permisă dacă sunt îndeplinite anumite cerinţe. A fost vorba de o infracţiune gravă, pedepsită cu închisoare de opt ani sau mai mult. S-a recurs la violenţă gravă. Exista o necesitate urgentă de a recupera operele de artă furate. Cu cât dura mai mult, cu atât era mai mică şansa ca coiful de aur şi brăţările să fie recuperate”, a explicat procurorul.

Potrivit publicaţiei citate, procuratura a estimat că şansa de a obţine informaţii utile era considerabil mai mare prin publicarea numelor şi a fotografiilor suspecţilor, la acel moment principalul obiectiv al Parchetului fiind recuperarea comorilor de artă. Potrivit procurorului, suspecţii ar fi putut împiedica publicarea fotografiilor şi a numelor lor dacă ar fi dezvăluit unde se aflau comorile de artă, dar nu au făcut acest lucru. „Locuitorul de pe strada Pelikaanstraat a găsit hainele în container ca urmare a difuzării fotografiei”, a mai spus procurorul.

Suspecţii au fost interogaţi imediat după arestare, fără avocat, procedeu numit interogatoriu de urgenţă pentru siguranţă. 

Potrivit Parchetului, acest lucru este permis deoarece se căutau comorile de artă. „Atunci drepturile suspecţilor sunt limitate.” Nu s-a aşteptat sosirea avocaţilor în timpul interogatoriilor. Potrivit procurorului, nu s-a folosit violenţa împotriva suspecţilor. Procuratura se temea că operele de artă vor fi topite. „Avem de-a face cu un caz unic în Olanda”, mai relatează RTV Drenthe.

Potrivit sursei citate, în timpul procesului de marţi, procurorii au dezvăluit că trei agenţi au acţionat sub acoperire şi s-au dat drept „o parte interesată” pentru a recupera comorile, operaţiune care l-a vizat pe suspectul Jan B. Acţiunea a început pe 3 martie, când agenţii sub acoperire l-au abordat pe fratele acestuia, iar ulterior agenţii au intrat în contact cu B. făcându-i o ofertă de 400.000 de euro pentru comorile de artă. „B. a considerat că suma este prea mică”, a afirmat reprezentantul Parchetului.

Din motive de securitate, Parchetul nu doreşte să dezvăluie locul în care au fost găsite comorile de artă recuperate. Conţinutul înţelegerilor încheiate cu co-inculpaţii a fost înmânat judecătorilor în mod confidenţial înainte de şedinţă.

Potrivit procurorului, punerea în siguranţă a obiectelor de artă a fost cea mai importantă condiţie în cadrul negocierilor, care se desfăşurau încă din octombrie. A treia brăţară furată este încă de negăsit. „Asta nu înseamnă că am renunţat la căutare”, a subliniat procurorul.

Parte a acordului este faptul că Muzeul Drents renunţă la o cerere de despăgubire şi că Parchetul nu va recupera despăgubiri financiare de la acuzaţi. De asemenea, s-a convenit că nu se va introduce apel.

În timpul şedinţei, inculpaţii au păstrat în mare parte tăcerea. Marţi după-amiază, va fi prezentată cererea de pedeapsă a Parchetului, după care va lua cuvântul apărarea, mai relatează sursa citată.

Coiful de aur de la Coţofeneşti şi cele trei brăţări din aur au fost furate pe 25 ianuarie anul trecut din Muzeul Drents, chiar înainte de închiderea expoziţiei despre Imperiul Dacic. Cu ajutorul unor explozibili, autorii au reuşit să forţeze o intrare, după care au spart vitrinele şi au luat comorile din aur. Coiful şi două brăţări au fost găsite şi prezentate public în 2 aprilie, fiind predate României.

Cazul a devenit unul dintre cele mai mari jafuri de artă din Olanda din ultimii ani.

Suspecţii Jan B. (21), Douglas Chesley W. (37) şi Bernhard Z. (35) apar în faţa instanţei din Assen pe 14, 16 şi 17 aprilie.