Omagiul naţional adus vineri scriitorului şi academicianului Jean d'Ormesson, decedat marţi la vârsta de 92 de ani, va fi prezidat de Emmanuel Macron în curtea de onoare a Domului Invalizilor, potrivit Le Figaro.
Romancierul a murit din cauza unei crize cardiace în locuinţa din Neuilly (Hauts-de-Seine), potrivit fiicei sale, editoarea Héloïse d'Ormesson. "El a spus întotdeauna că va pleca fără să spună totul şi a fost astăzi. Ne lasă cărţi minunate".
"Prin moartea lui Jean d' Ormesson, Franţa pierde un scriitor, Academia un nemuritor şi eu pierd un prieten", a scris Nicolas Sarkozy.
Academicianul Jean-Marie Rouart va fi cel care va face elogiul prietenului său, cu câteva ore înainte de o altă legendă a patrimoniului francez, Johnny Hallyday.
Jean d'Ormesson a fost ales membru al Academiei Franceze în 1973.
A fost editorialist şi director al cotidianului Le Figaro (1974-1977). A devenit cunoscut în 1971 cu ''La Gloire de l'Empire" (Gloria Imperiului, Gallimard, 1971), operă majoră distinsă cu Marele Premiu al Academiei Franceze.
Opera sa a fost inclusă în prestigioasa colecţie "La Pléiade'' a editurii Gallimard în 2015.
Născut la Paris la 16 iunie 1925, fiu de ambasador, Jean d'Ormesson i-a urmat în carieră tatălui său, diplomat în ţări precum Germania, România sau Brazilia.
A studiat la Şcoală Normală Superioară din Paris, fiind licenţiat în filosofie.
"L'Amour est un plaisir'' (Dragostea este o plăcere) este primul său roman, publicat în 1956. Printre cele mai importante creaţii literare ale sale se numără cronica "Au plaisir de Dieu", adaptată pentru televiziune, ''Dieu. Sa vie, son oeuvre'' (Dumnezeu: viaţa şi opera, 1981), dar şi "Jean qui grogne et Jean qui rit" (Jean care se încruntă şi Jean care râde, 1984). A mai scris şi "L'Histoire du Juif errant'' (Povestea jidovului rătăcitor, 1991), "La Douane de mer" (Vama maritimă, 1994) şi "Presque rien sur presque tout" (Mai nimic despre aproape tot, 1996).
A fost recompensat cu premiul "Chateaubriand" (1994) pentru întreaga operă.
A mai publicat ''Une Autre histoire de la littérature française'' (O altă istorie a literaturii franceze, 1997-1998), romanul ''Voyez comme on danse'' ("Priviţi cum se dansează", 2001), ''Rapport Gabriel'' (Raportul Gabriel, 1999) şi ''C'était bien'' (2003), ''Une fete en larmes'' (2005).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
