Cercetătorul şi scriitorul Andrei Oişteanu a vorbit vineri, la Iaşi, despre sexualitate şi societate, cu trimitere la cartea publicată de el în urmă cu un an. Spune că avem o civilizaţie conservatoare, pudibondă, pentru că inclusiv oamenii de ştiinţă s-au ferit mereu să vorbească despre sex, şi că, din punct de vedere natural, omul este animalul „cel mai ratat”.
Spre deosebire de marile civilizaţii, care au la bază texte cu referire la sexualitate, cea românească a început să scrie despre asta abia în urmă cu 170 de ani. Este conservatoare atât la nivelul omului obişnuit, cât şi la nivel de cercetători.
„Este o carte care se ocupă, ca şi celelalte, de un subiect tabu, dar m-am ferit să îl trivializez. Ca şi la «Narcotice în cultura română». Avem o civilizaţie conservatoare, pudibondă, care nu are obiceiul să discute aceste probleme. Mai toate marile civilizaţii au la bază texte care se referă la sexualitate, precum «Ars amandi» a lui Ovidiu, «Kamasutra» la indieni, «Decameronul» lui Boccaccio şi «Satyricon» al lui Petronius. Noi nu am avut această cultură. Despre sexualitatea românească a început să vorbească Anton Pann, în «Spitalul amorului», după 1830, foarte târziu. Am avut această pudibonderie nu doar la nivelul ţăranului şi a omului de rând, care înjură peste tot, dar când e să vorbească despre asta are un nod în gât. Dar şi oamenii de ştiinţă, lingviştii, etnologii s-au ferit să vorbească pe această temă”, a spus Oişteanu la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi.
Prin această documentare şi analiză, el a încercat să „spargă” omerta aceasta şi să vorbească despre sexualitate cu accent pe cultura română. „Nu mă interesa specificul naţional al sexualităţii”.
Cartea este o privire culturală asupra sexualităţii. „Totuşi”, afirmă Oişteanu, „la animale - de la care au fost preluate cutumele sexuale de către oameni - totul funcţionează din instinct. E atât de simplu că nimeni nu are nicio problemă. La om e cu lacrimi, cu fericire, cu nenorocire, pentru că el a introdus un element din afara naturii - cultura. Din punct de vedere cultural, omul e animalul cel mai rasat, dar din punct de vedere natural, e cel mai ratat. Pentru că el încetează să mai fie supus exclusiv de instincte şi introduce elemente străine ca morala, religia, cultura. Astfel, el poate să suprime complet sexualitatea sau să o ducă la destrăbălare”.
Numeroase elemente au pătruns din societatea animală în cea umană şi au evoluat, mai spune cercetătorul. „Într-o formă sau alta, comportamentele sexuale pe care le-am văzut la animale sunt perpetuate pentru a menţine ceea ce aş numi o planetă a bărbaţilor. Este o societate masculină prin valorile pe care le pune în prim plan. Dacă am pune altele, s-ar putea să pierdem «bătălia» şi să o câştige femeile, aşa cum au făcut acum cinci mii de ani, când au existat societăţile matriarhale”.
Cartea „Sexualitate şi societate: istorie, religie şi literatură” este o abordare comparativă a unui domeniu delicat, în care, apelând la numeroase aspecte inedite din istoria şi cultura României şi a lumii, autorul evidenţiaza persistenţa în mentalitatea colectivă a unor modele mentale şi comportamentale.
Andrei Oişteanu este cercetător, membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, conferenţiar la Facultatea de Litere (universitatea Bucureşti) şi preşedinte al Asociaţiei Române de Istorie a Religiilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
