Felix Tătaru, directorul GMP Group, a declarat pentru News.ro că agenţia pe care o conduce va participa la selecţia pe care o organizează Ministerul Culturii, pentru a derula, pro bono, campania de comunicare pentru sculptura lui Brâncuşi, ”Cuminţenia Pământului”, şi a dezvăluit totodată numele unei alte agenţii care se va înscrie în selecţie, Leo Burnett.
”Până una alta, este un context în care guvernul şi-a arătat limita, cât poate să dea. Ce ar fi trebuit să zică? «Dintre cele cinci milioane pe care noi le avem tăiem 100.000 de euro ca să plătim o agenţie să ne facă o campanie»?”, a argumentat Felix Tătaru, director al agenţiei GMP Group, fost preşedinte al IAA.
”Campania va avea succes, pentru că este vorba dspre Brâncuşi. Eu cred că românii care îşi pot permite, şi românii în general, oricum, sunt sensibili la valorile noastre naţionale şi pentru că cred că România este într-un moment în care afirmarea naţională e importantă. Avem şi noi câteva valori, nu prea multe, şi avem acum o ocazie să facem un bine. Eu o văd o mare oportuitate nu atât pentru Guvern, nu atât pentru România, cât pentru fiecare român care poate să facă un bine. E o oportunitate pentru mine când pot să fac un bine şi să mă număr printre cei care am pus şi eu nişte bani pentru ca Cuminţenia Pământului să rămână în România, pentru mine va fi un lucru pe care o să-l povestesc mai departe şi nepoţilor mei”, a explicat acesta.
Deşi admite că există români dezinteresaţi de sculptura lui Brâncuşi, Felix Tătaru a explicat că publicul-ţintă al campaniei este altul: ”Nu ne adresăm lor, sunt unii care au cetăţenie română şi urăsc România. Credeţi că ne adresăm lor? Ba chiar vor să rupă România în două, şi tot cetăţeni români sunt”. ”N-o să ne adresăm celor care nu pot, sunt la limita sărăciei, celor care nu se simt... Ei cred că au înţeles că este o invitaţie la a face un bine, la civism, nu este o obligaţie. Cine vrea, să facă, cine nu, nu! Dar de la a face un bine până la a te apuca să critici treaba asta, mi se pare foarte antinaţional”, a adăugat Tătaru.
Publicitarul român are convingerea că agenţiile, măcar cele cinci agenţii de top din România, ”se vor băga” şi, mai mult, îi vor convinge pe români: ”Să ne gândim că Ateneul Român a fost construit cu banii oamenilor. Şi, credeţi-mă, românii erau mult mai săraci atunci. Dacă ei au făcut Ateneul, acum, noi, la 100 şi ceva de ani, stând într-o mult mai bună formă economică şi ca nivel de trai, n-o să putem strânge cinci milioane de euro? E ruşinos. Sunt convins că vom reuşi, şi destul de repede”.
”Cred că e un lucru extraordinar pe care noi putem să îl învăţăm după Colectiv. Exact ăsta – să facem un demers colectiv pentru recuperarea valorilor naţionale. Este în numele Colectiv şi sunt convins că agenţiile în numele Colectiv vor înţelege să lase ego-ul la o parte, aşa cum şi noi o facem şi printr-un demers colectiv să reuşim să facem ceva. Şi n-am o îndoială că aceşti oameni, competitori de-ai mei şi colegi de-ai mei nu vor şti să găsească tonul potrivit şi emoţia necesară ca să ne atingem obiectivul”, a detaliat directorul grupului GMP.
Alţi publicitari români s-au declarat, însă, sceptici în ceea ce priveşte apelul ministrului Culturii ca agenţiile de comunicare să realizeze pro bono campania pentru achiziţia ”Cuminţeniei pământului”, Bogdan Enoiu comentând că ministrul poate cere, dar mai ”trebuie să vrea şi ceilalţi să lucreze pe gratis”. Aneta Bogdan spune, într-o notă de ironie, că publicitarii vor fi plătiţi prin mântuirea sufletului.
”E bine că a invitat agenţiile să facă pro bono campania. Fiecare poate să ceară orice, acum trebuie să vrea şi ceilalţi să lucreze pe gratis. Dar cred că se vor găsi proiecte”, a declarat Bogdan Enoiu, directorul general al grupului McCann Erickson.
Totuşi, el a mărturisit că nu înţelege demersul ministerului. ”Nu îmi dau seama dacă e corect. Până la urmă, cetăţenii cumpără toată opera. Este clar că operele lui Brâncuşi valorează foarte mult. 80% oricum nu sunt în România. Dacă mă duc la «Pompidou», scrie sculptor francez născut în România, din păcate”, a precizat Enoiu.
Şi Aneta Bogdan, managing partner şi cofondator al companiei Brandient, a criticat apelul ministerului către agenţiile de publicitate. ”Este exact forma în care Ministerul Culturii respectă agenţiile de publicitate din România. E forma de respect, adică: «munciţi, nu o să fiţi plătiţi, probabil o să vi se ducă sufletul în rai»”, a spus ea.
Ministerul Culturii a lansat subscripţia naţională pentru achiziţionarea sculpturii ”Cuminţenia Pământului” şi a invitat agenţiile de publicitate să dezvolte pro bono campania de comunicare. Ministrul Vlad Alexandrescu a făcut anunţul vineri, pe contul său de Facebook.
Executivul a adoptat, miercuri, o Ordonanţă de Urgenţă prin care este reglementată procedura de subscripţie publică pentru achiziţionarea sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, donaţiile urmând să fie deduse din impozitul datorat de către persoanele care vor contribui.
Ordonanţa de Urgenţă reglementează condiţiile în care se va derula procesul de donaţie pentru cumpărarea sculpturii lui Constantin Brâncuşi, ”Cuminţenia Pământului”. ”Creem condiţiile în care procesul de subscripţie publică poate avea loc şi s-au definit câteva elemente importante pentru ca la jumătatea lunii aprilie să poată începe acestă campanie. Prin această donaţie se pot deschide conturile de donaţie în gestiunea Ministerului Culturii”, a precizat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
În cazul în care donaţiile nu vor acoperi suma de 6 milioane de euro, acestea vor fi returnate cetăţenilor care au participat la subscripţia publică. ”Dacă procesul de subscripţie nu va fi unul de succes, vom da banii înapoi conform tuturor donaţiilor primite”, a precizat purtătorul de cuvânt al Executivului.
Proprietarii sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, au acceptat termenul de 31 octombrie pentru a primi suma de 11 milioane de euro pe care statul român a decis să o plătească pentru lucrarea lui Constantin Brâncuşi, a declarat miercuri, pentru agenţia de presă News.ro, avocatul Bogdan Grabowski.
”Am fost de acord cu data de 31 octombrie şi nu este necesară semnarea unui precontract. Este vorba despre o înţelegere. Avem oferta din partea statului, iar noi am transmis două adrese - una prin care menţionăm că suntem de acord cu suma şi alta, cu termenul. Rămâne de văzut dacă se vor strânge banii”, a declarat Bogdan Grabowski pentru News.ro.
Suma de 11 milioane de euro va fi virată integral, potrivit avocatului. ”Cred că va fi nevoie şi de o rectificare bugetară, pentru că spuneau că nu au nici cele 5 milioane de euro”, a mai spus Grabowski.
Comisia de negocieri, condusă de ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, s-a întâlnit, în cursul săptămânii trecute, de două ori cu proprietarii sculpturii şi reprezentantul acestora.
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunţat, pe 16 martie, pe contul său de Facebook, că proprietarii operei lui Brâncuşi au acceptat oferta de 11 milioane de euro, din care Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, restul, prin subscripţie publică naţională.
Sculptura "Cuminţenia Pământului" se află, din noiembrie 2014, expusă la Muzeul Cotroceni.
Opera a fost realizată, în 1907, din calcar crinoidal prin tehnica cioplirii. Lucrarea a fost creată dintr-un bloc de marmură despre care se spune că a fost luat de Brâncuşi din catacombele Parisului.
În 1911, Constantin Brâncuşi a vândut sculptura Cuminţenia Pământului unui bun prieten de-al său, inginerul Gheorghe Romaşcu. În 1957, regimul comunist de la Bucureşti i-a confiscat abuziv lucrarea şi, astfel, ”Cuminţenia Pământului” a fost expusă, pentru următoarele decenii, la Muzeul Naţional de Artă al României.
Abia în 2012, moştenitorii lui Gheorghe Romaşcu au primit înapoi sculptura, în urma unui proces de retrocedare.
Lucrarea a fost expusă pentru prima data in 1910 la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria ”Tezaur” a Patrimoniului cultural national.
”Lui Brâncuşi îi era foarte dragă «Cuminţenia pământului» pentru că absorbea în ea multe dintre tâlcurile poporului nostru, atât de intraductibile. Titlul însuşi ne e greu nouă să-l explicăm. Sculptorul, deja mutat la Paris, cerea să aibă întotdeauna un asterix care să-l traducă în limba română. Rămâne în jurul lui o aură de mister. O necunoscută care-i sporeşte farmecul. Asta ne face să ne desprindem greu de mica-marea sculptură. Ne identificăm cu ea, ne reprezintă”, a declarat Ruxandra Garofeanu, critic de artă şi preşedinte al Centrului Cultural ArtSociety, potrivit artmark.ro.
Sculptura a fost evaluată, în septembrie 2014, la 20 de milioane de euro. Ea face parte dintr-o colecţie privată şi a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.
Paula Ionescu si Irina Voicilă, fiicele lui Gheorghe Romaşcu, au început demersul pentru recuperarea sculpturii de la stat, imediat după Revoluţie.
Irina Voicilă a decedat, iar moştenitoarea sa este Alina Şerbănescu.
Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj. A absolvit, în 1902, Şcoala de bellearte din Bucureşti, iar în 1906 şi-a expus pentru prima dată lucrările la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d'Automne din Paris. În 1907, a fost prezentată prima versiune a "Sărutului", care a stat la baza lucrării "Poarta Sărutului", care face parte din ansamblul de la Târgu-Jiu, alături de "Coloana infinitului" şi "Masa Tăcerii".
Printre cele mai cunoscute opere ale sculptorului român, decedat pe 16 martie 1957, la Paris, se află "Rugăciunea", ”Cuminţenia Pământului” şi "Domnişoara Pogany".
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în noiembrie 2015, legea pentru declararea Zilei Brâncuşi - 19 februarie - ca sărbătoare naţională.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
