„Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale" de la Timişoara, cea mai consistentă expoziţie dedicată lui Constantin Brâncuşi în ţara sa natală în ultimii 50 de ani, va reuni peste 100 de lucrări ale artistului a căror valoare de asigurare este de jumătate de miliard de euro. Istoricul de artă Doina Lemny, curatorul expoziţiei, a anunţat, într-o conferinţă de presă la Bucureşti, câteva dintre operele expuse în premieră: „Piatră de hotar” şi „Coloana” care nu au ieşit niciodată din Centre Pompidou de la Paris. Bugetul expoziţiei a fost de 1,5 milioane de euro.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale” va putea fi vizitată din 30 septembrie până la 28 ianuarie 2024, la Muzeul Naţional de Artă Timişoara. 

Istoricul de artă Doina Lemny a făcut, la Bucureşti, un rezumat al conceptului expoziţiei de la Timişoara, care „nu este o retrospectivă”. 

Evenimente

30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
12 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, ROCA Industry, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield, Globalworth, Meta Estate

„O expoziţie Brâncuşi se organizează foarte greu. Ideea mea a fost de a face legătura lui Brâncuşi cu ţara lui de origine. Este o întoarcere simbolică a lui Brâncuşi în ţara lui, la ceea ce a contat în creaţia sa, şi pe care a folosit-o într-un mod subtil. Ideea este să putem arăta câteva opere simbolice din creaţia lui Brâncuşi pentru a arăta în ce măsură a păstrat legătura cu România. Am dorit să accentuez la început că Brâncuşi s-a format în România şi că primele lucrări la Paris, care au fost cumpărate de români ca să-l ajute să supravieţuiască la Paris. Mitul că a provenit dintr-o familie săracă este fals, Brâncuşi a fost susţinut de intelectuali, de Biserică, de colegii lui. Toată lumea a avut încredere în el, erau conştienţi de puterea lui de creaţie”, a precizat istoricul Doina Lemny. 

Expoziţia se deschide cu „Ecorşeul”, niciodată expus

În expoziţie, vor exista „lucrările din prima perioadă de creaţie şi vom începe cu „Ecorşeul” sau „Jupuitul” (de la Liceul „Carol” din Craiova), aşa cum a fost numită iniţial, realizată cu profesorul său de anatomie, ca model pentru Institutele de Anatomie. Brâncuşi porneşte de la acest figurativ şi toată creaţia este o transformare a ceea a învăţat la Universitatea de Arte”, explică Doina Lemny.

De asemenea, curatorul a precizat: „Am obţinut câteva lucrări excepţionale, care nu au ieşit niciodată din muzee, mai ales de la Centre Pompidou, cum ar fi 'Piatră de hotar' care este finalul celei mai lungi serii din creaţia lui Brâncuşi, 'Sărutul'. Este o operă deosebit de importantă, nu a ieşt niciodată din Muzeul de Artă Modernă de la Paris, este şi singura operă, care după mine, are un simbol istoric: este realizată în 1945, odată cu terminarea Războiului, dar Brâncuşi era foarte trist că România pierduse câteva teritorii, iar această 'Piatră de hotar', care este un totem, este un simbol al înfrăţirii, al păcii”. 

Expoziţia se încheie cu „Coloana” lui Brâncuşi, una dintre ele, care iarăşi nu a fost expusă niciodată în afara Centre Pompidou. 

Totodată, în cadrul expoziţiei sunt câteva opere esenţiale, printre care „Muza adormită” în bronz, „Măiastra”, de la Tate Gallery, şi „Pasărea în văzduh”, de la Muzeul Peggy Guggenheim din Veneţia.

În legătură cu lucrarea de pe afişul expoziţiei, „Pasărea în văzduh”, Doina Lemny a punctat: „Sunt opere de o fragilitate extraordinară. Brâncuşi a creat timp de mai mulţi ani o elipsă care se sprijină pe un punct miniscul”. Iar expoziţia de la Timişoara „va fi o ocazie unică de a vedea reunite aceste opere, într-un concept coerent”. 

Fotografiile reprezintă de asemenea o parte importantă din această expoziţie. „În 1970, la Bucureşti a avut loc o expoziţie retrospectivă amplă la Muzeul de Artă, era pe atunci politica României de deschidere către străinătate. Atunci au fost reunite cele mai mari opere ale lui Brâncuşi, dar fără fotografii. Acum, încercăm să creăm această imagine a lui Brânncuşi de artist universal care este foarte legat de rădăcinile sale”, a subliniat istoricul de artă. 

În ceea ce priveşte influenţa folclorului în opera lui Brâncuşi, Doina Lemny a avertizat: „Nu trebuie să-l vulgarizăm pe Brâncuşi. Dacă ar fi fost un folclorist, Brâncuşi n-ar fi fost un artist universal. Românitatea lui Brâncuşi a constat în bunul simţ”. 

Catalogul expoziţiei este coordonat de Doina Lemny cu 16 texte noi.

Climatizarea, luminozitatea, transportul pentru lucrări sunt condiţii la nivel internaţional impuse de muzee pentru împrumut, a precizat Doina Lemny, care a anunţat şi faptul că „anul viitor va fi organizată o expoziţie rară cu imprumuturi din străinătate la Centre Pompidou, înainte de debutul Jocurilor Olimpice de la Paris”. 

Valoarea asigurării este de 220.000 de euro iar poliţa pentru una dintre lucrări a fost plătită din sponsorizări, a afirmat Filip Petcu, directorul Muzeului Naţional de Artă Timişoara. Valoarea asigurată a lucrărilor este estimată la 500 de milioane de euro.

Preţul de 88 de lei pentru un bilet de intrare are şi o simbolistică aparte, „reprezintă două infinituri răsturnate, dar şi cele opt faţete câte sunt pe Coloana Infinitului”, a explicat Filip Petcu, directorul Muzeului Naţional de Artă Timişoara. Managerul a precizat că se aşteaptă ca între 30.000 şi 70.000 de vizitatori să treacă pragul expoziţiei.  

Raluca Turcan: „Ministerul Culturii este un partener loial pentru orice parte implicată în Timişoara - Capitală Europeană a Culturii, un proiect care contribuie la dezvoltarea culturală şi economică a oraşului Timişoara. Orice măsură luată în cadrul acestui proiect: finanţarea proiectelor culturale şi investiţii. O bună parte din aceste investiţii care nu puteau fi realizate până la finalul anului am decis să fie prelungite prin Ordonanţă de urgenţă. Creşterea accesului la cultură este obiectivul pe care mi l-am asumat ca ministru al Culturii şi faptul că operele lui Brâncuşi vor fi expuse în România este un benefiu enorm. Marele nostru sculptor este un creator de miracole, atât plin simplitate, cât şi prin modul universal”. 

Raluca Turcan a apreciat „o expoziţie fundamentală pentru aprofundarea şi înţelegerea lui Brâncuşi”, îndemnând tinerii să aprecieze faptul că „fiecare creaţie a lui Brâncuşi poartă, dincolo de viziunea unică, spiritul despre România”.

Alin Nica, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a vorbit despre faptul că „expoziţia Brâncuşi este un element de unicitate care nu trebuie ratat de niciun vizitator pasionat de cultură. Timişoara are pretenţia să devină capitala artelor vizuale iar proiectul este rezultatul unui parteneriat între mediul privat, autorităţi şi vizitatori. Bugetul acestei expoziţii este de 1,2 milioane de euro. Peste 2,5 milioane de euro pe care Consiliul Judeţean le-a investit în Muzeul Naţional de Artă Timişoara. Această expoziţie este doar un început pentru moştenirea pe care vrem să o lăsăm Timişoarei şi să fie fundamentul, baza pentru viitoarele proiecte de succes”. 

Expoziţia va putea fi văzută de miercuri până duminică, de la ora 10.00 la ora 20.00. Vizitarea se va face pe un interval de timp alocat pentru fluidizare şi securitatea operelor, potrivit comisarului Ovidiu Şandor, preşedintele Fundaţiei Art Encouters. „Sute de copii cu şcolile şi-au rezervat deja bilete. Timişoara va fi foarte eferveşcentă în această toamnă, cu multe proiecte care au loc în oraş”, a afirmat el. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.