Expoziţia „Back to Where It All Began”, parte a programului Accelerator, îşi aşteaptă publicul la Galeria Gaep din Bucureşti până la 13 mai.
Expoziţia „Back to Where It All Began”, deschisă recent la Galeria Gaep, reprezintă cea de-a doua etapă a programului Accelerator. Mentorat şi Producţie pentru Artişti Emergenţi, cel mai complex program de mentorat din România derulat până în prezent care susţine, prin activităţile sale, o abordare strategică asupra carierelor artiştilor emergenţi.
Andrei Arion, Flaviu Cacoveanu, Roberta Curcă, Lucia Ghegu, Mihaela Hudrea, Alina Ion, Maria Mandea, Delia A. Prodan, Stanca Soare, Ana Maria Szöllösi sunt cei 10 artişti emergenţi selectaţi anul trecut în program, protagoniştii expoziţiei actuale de la Gaep.
Lucrările lor investighează, prin mijloace diferite, societatea şi mediul în care trăim. Curatorul Tevž Logar a ancorat conceptul expoziţiei în specificul structural al programului, generator al unei dinamici aparte între cei implicaţi în proiect. Pe durata celor doi ani de desfăşurare, Accelerator s-a dezvoltat ca o platformă unde ideile, cunoştinţele şi experienţele profesionale sunt împărtăşite. Pornind de la această realitate şi de la dorinţa de a evita o expoziţie „clasică” de grup, care ar tinde să ilustreze un anumit discurs curatorial, Back to Where It All Began eludează un meta-discurs şi se concentrează pe producţiile noi ale celor zece participanţi.
Prin ansamblul de noi lucrări ale celor 10 artişti, expoziţia reflectă viaţa şi societatea actuală prin perspective şi procese de lucru distincte. Acest melanj îl determină în final pe vizitator să tragă propria concluzie în ceea ce priveşte valoarea şi o anumită „perenitate” a unor elemente din viaţă, chiar şi sub forma unor sentimente sau amintiri. Toate acestea vin în antiteză cu o anumită tentă de revoltă exprimată prin unele lucrări cu scopul de a semnala anomalii ale prezentului, sau doar contexte reale pe care le simţim în cotidianul atât de schimbător de la o zi la alta.
Lucrările expuse abordează fie nevoia din ce în mai mare de spaţiu, de aici rezultând o practică modulară şi sustenabilă, în acord cu lumea aflată în mişcare (Andrei Arion), fie importanţa gesturilor spontane în procesul de lucru, prin care interacţiunea cu mediul urban este captată prin intermediul telefonul mobil (Flaviu Cacoveanu). Sau dezvoltă un limbaj de documentare prin semne, note, desene rapide şi şabloane personalizate, redând teme ca anxietatea privind încălzirea globală sau trecerea timpului (Roberta Curcă).
Nu lipsesc lucrări care înglobează bidimensionalitatea unor desene geometrice şi tridimensionalitatea unui obiect sculptural din aluminiu, încorporând referinţe arhitecturale, industriale şi erotice cu scopul de a investiga „arhitecturile mentale” din spatele unor atitudini sau acţiuni de-ale noastre (Lucia Ghegu).
Pe interesul faţă de momentul Big Bang, de început al timpului, se bazează un grup de lucrări cu limbaj vizual abstract, amplu documentat prin referinţe din domenii ca fizica, astronomia şi filosofia. (Mihaela Hudrea)
Diluarea limitelor dintre privat şi public este abordată de una dintre lucrările amplasate la subsolul galeriei, care cuprinde frânturi dintr-o serie de notaţii personale, revelate publicului într-un mod inedit (Alina Ion).
Într-un registru similar, o serie de lucrări (Ana Maria Szöllösi) explorează formarea şi fragmentarea memoriei, privite ca o modalitate de introspecţie, iar una dintre lucrări este o analogie la felul în care o experienţă este înţeleasă mai bine odată ce luăm distanţă de aceasta.
Copilăria este adusă, de asemenea, în prim-plan. O sculptură a unui balansoar „extras” dintr-un loc de joacă vechi baleiază între trecut şi prezent, întruchipând fragilitatea nu doar pentru că toboganele, leagănele şi balansoarele erau destinate copiilor, ci pentru că locul de joacă în forma de atunci nu mai există (Delia A. Prodan).
O instalaţie-joc participativă (Maria Mandea) se transformă prin deciziile vizitatorilor, permiţându-le să revendice spaţiul public, pornind de la cazul real al parcului IOR din Bucureşti, din care o parte a devenit proprietate privată în urma retrocedărilor de după 1989. Participanţii revendică parcul plantând copaci-acadele.
Nu în ultimul rând, expoziţia Back to Where It All Began include o instalaţie care examinează intersecţia dintre capitalul cultural şi cel economic în lumea artei (Stanca Soare). Teme complexe precum comodificarea artei, influenţa tot mai mare a brandingului şi marketingului şi problemele etice şi legale de proprietatea culturală sunt abordate dintr-o perspectivă personală. Instalaţia se infiltrează în baia galeriei sub forma unor obiecte utile de zi cu zi, precum săpunuri, prosoape şi un covor cu o broderie de mână minuţioasă.
„În acord cu nota de imprevizibilitate pe care mediul artistic în sine o presupune, înţelesurile contrastante şi relaţiile formale dintre lucrări – fotografii, video, obiecte, picturi, instalaţii şi desene – conturează expoziţia ca o entitate multistratificată, compozită şi ambiguă, care îşi chestionează propriul fundament. Dar există o zonă în care cele zece practici artistice se întâlnesc într-un mod profund, nu prin asemănările lor formale sau conceptuale şi nu de dragul ilustrării unei teme – este vorba despre agentivitatea lor în reflectarea relaţiilor din societate. De aceea, ideea expoziţiei nu se va opri când expoziţia se va închide şi programul se va finaliza. Ea va continua să existe şi să evolueze ca o nouă formă acolo unde a pornit totul. În tenacitatea riguroasă a artiştilor”, argumentează curatorul Tevž Logar.
Accelerator în 2022
După selecţia din primăvara anului 2022, cei 10 artişti emergenţi au parcurs un stagiu de mentorat intens, care a cuprins sesiuni individuale de lucru, precum şi ateliere pe teme ca piaţa de artă, sistemul artei contemporane, curatorierea, comunicarea în contextul practicii artistice, publicaţii de artist şi arta în spaţiul public.
Programul este structurat sub forma unui incubator integrat care oferă artiştilor emergenţi cunoştinţe de la renumiţi experţi internaţionali, resurse pentru producţia de lucrări noi şi spaţii de expunere variate, în mai multe oraşe. Gaep, cu expoziţia Back to Where It All Began, este primul astfel de spaţiu.
„În Accelerator am introdus ideea de abordare anteprenorială, care, la o primă vedere, poate fi înţeleasă la nivel ideologic sub forma unei atitudini specifice mediului de business. Intenţia noastră a fost să folosim acest cuvânt – antreprenoriatul – ca reper pentru procesul prin care artiştii îşi construiesc cariera. Din experienţa mea, lucrând cu artişti internaţionali, am observat că există o discrepanţă uriaşă între artiştii din România şi cei din străinătate. Uneori, artiştii români se concentrează exclusiv pe activitatea din studio, deconectaţi oarecum de cum se întâmplă lucrurile în alte ţări. În acest context, am creat Accelerator-ul de la bun început – pentru a genera o dinamică nouă şi diferită. Astfel, le arătăm artiştilor că există o realitate foarte complexă dincolo de ceea ce fac în studio.” - Andrei Breahnă, preşedintele Asociaţiei Culturale Eastwards Prospectus şi project manager Accelerator
În expoziţia de grup „Back to Where It All Began”, publicul are ocazia de a se conecta cu mesajele noilor lucrări produse de cei 10 artişti. Un context de expunere ca spaţiul versatil şi amplu al Gaep, repartizat pe două etaje, cu o suprafaţă de 500 mp, are capacitatea de a pune în valoare personalitatea lucrărilor din medii diferite. În egală măsură, parcursul expoziţional este conceput astfel încât să conducă vizitatorii într-o călătorie despre relaţionare şi dialog – elemente intrinseci pe baza cărora este construit întregul program.
Accelerator a demarat pe 1 octombrie 2021 şi se va derula pe parcursul a 24 de luni, până pe 30 septembrie 2023. Bugetul proiectului este 1.069.301,00 de lei (216.707,74 de euro) pe întreaga sa durată. Valoarea finanţării nerambursabile (85% Grant SEE şi 15% bugetul naţional) este 962.370,90 de lei (195.036,97 de euro).
Proiectul este finanţat prin Granturile SEE 2014 - 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA şi implementat de Asociaţia Culturală Eastwards Prospectus (ACEP).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
