Vernisajul expoziţiei „Dimensiunea Sebastian”, care marchează 80 de ani de la moartea scriitorului, are loc în 8 iulie, începând cu ora 16.00, la sediul Muzeului Naţional al Literaturii Române din strada Nicolae Creţulescu nr. 8.
Invitaţi: Teodora Dumitru, Alexandra Oprescu, Zamfir Bălan. Gazda evenimentului: Ioan Cristescu, director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Expoziţia îşi propune să ofere o imagine a scriitorului, publicistului şi dramaturgului Mihail Sebastian recompusă din documente aflate în patrimoniul Muzeului Naţional al Literaturii Române (manuscrise, acte personale, fotografii şi corespondenţă), cărţi cu dedicaţii olografe, ediţii princeps, un documentar dedicat scriitorului, realizat de TVR, şi manuscrise aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române.
Publicul nefamiliarizat cu opera lui Mihail Sebastian va avea parte de un excurs prin epoca interbelică şi biografia autorului. Cititorii pasionaţi ai operei lui vor avea ocazia să vadă fotografii cu o valoare unică, manuscrise ale celor mai îndrăgite pagini din „Oraşul cu salcâmi”, „Accidentul”, „Jocul de-a vacanţa”, „De două mii de ani”, „Jurnal”, afişe ale pieselor de teatru etc.
Cu opt decenii în urmă, într-una din ultimele zile de mai, o veste cumplită a zguduit lumea culturală a Bucureştiului: autorul „Jocului de-a vacanţa” fusese lovit mortal de un camion, în timp ce traversa strada. La cei 38 de ani, cât avea când a sfârşit atât de absurd, Mihail Sebastian (18 octombrie 1907 - 29 mai 1945) se bucura de o notorietate bine conturată, marcată puternic de convulsiile politice şi sociale prin care trecuse întreaga societate românească în ultimii ani interbelici.
Mihail Sebastian s-a remarcat mai întâi ca unul dintre condeiele prolifice din publicistica vremii: între 1926 şi 1945, minus cei patru ani de tăcere impusă de legea antisemită din 8 august 1940, Mihail Sebastian a semnat peste două mii cinci sute de articole: cronică (literară, dramatică, plastică, muzicală), eseuri, polemici, foiletoane, articole politice etc.
Prozatorul Mihail Sebastian a debutat în 1932, cu „Fragmente dintr-un carnet găsit”. Au urmat: „Femei” (1933), „De două mii de ani” (1934), „Oraşul cu salcâmi” (1935), „Accidentul” (1940). Dintre acestea, „De două mii de ani”, apărut cu o prefaţă semnată de Nae Ionescu, este romanul care a devenit în scurt timp un adevărat „caz” al literaturii române interbelice, motiv de polemică şi de atacuri. Romancierul a selectat dintre acestea o bună parte în volumul-replică intitulat „Cum am devenit huligan” (1935).
Dramaturgul Mihai Sebastian a fost o apariţie târzie. Scrisă în 1936, piesa „Jocul de-a vacanţa” s-a jucat în premieră doi ani mai târziu, la Teatrul „Comedia”. A fost ultima piesă a unui autor evreu montată pe scenele româneşti ale epocii. „Lovitura de maestru” (Nicolae Carandino) a fost urmată de un alt mare succes: „Steaua fără nume”, scrisă în anii de interdicţie. Piesa a provocat tensiuni şi a iscat suspiciuni asupra identităţii autorului (Victor Mincu, un nume inventat).
Posteritatea operei lui Mihail Sebastian a părut, până la un punct, sedusă de figura dramaturgului. O reevaluare şi o nouă perspectivă critică s-au impus în perioada postdecembristă, după apariţia, în 1996, a „Jurnalului”, care a făcut din Mihail Sebastian un caz simptomatic pentru o întreagă epocă a societăţii româneşti.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 8 iulie - 30 august 2025.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
