Corina Şuteu, ministrul Culturii, a adresat, luni, o scrisoare Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române şi Episcopului Timotei Prahoveanul privind situaţia gravă în care se află Biserica cu Sfinţi din Bucureşti, inclusă pe Lista Monumentelor Istorice de categorie B (de interes local), prin care solicită informaţii referitoare la existenţa unui proiect în desfăşurare pentru consolidarea şi restaurarea lăcaşului de cult.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Prin această scrisoare, publicată pe pagina de Facebook a Corinei Şuteu, Ministerul Culturii vrea să fie informat dacă la nivelul Arhiepiscopiei Bucureştilor există un proiect în desfăşurare pentru consolidarea şi restaurarea Bisericii cu Sfinţi, care se află în proprietatea acesteia. În caz contrar, Corina Şuteu propune în documentul transmis stabilirea unui dialog pentru găsirea soluţiilor care se impun.

”Starea de conservare a bisericii este una gravă, pictura exterioară, care ilustrează sibile şi filozofi ai antichităţii greco-romane este foarte degradată, iar elementele decorative şi zidurile exterioare prezintă fisuri şi intervenţii neavizate”, se arată în scrisoarea transmisă de ministrul Culturii, care îşi exprimă îngrijorarea în privinţa monumentului istoric considerat un element de identitate a Căii Moşilor din Capitală.

Biserica cu Sfinţi a fost ridicată în vremea lui Alexandru Mavrocordat, în aprilie 1728, pe locul vechii biserici de lemn a lui Popa Hierea.

Mai multe case care deserveau biserica se aflau în jur, iar în spatele monumentului, se afla o fântână de unde luau apă locuitorii din această zonă. Toate acestea au fost dărâmate în timpul primarului Pache Protopopescu, deoarece se aflau într-o stare avansată de degradare. O importanţă deosebită o are pictura acestei biserici, fiind printre puţinele din ţară care are pictaţi pe pereţii exteriori filosofii din antichitate şi sibilele sau profetesele greco-romane.

Zidul exterior al bisericii este împărţit în două câmpuri, printr-un brâu, iar în câmpul superior sunt zugrăvite zece sibile şi nouă filosofi, între care Tucidide, Platon, Plutarh, Tales şi Aristotel. Pictura interioară este de factură bizantină.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.