Volumul "Exasperarea creatoare: corespondenţă", reunind cele 224 de scrisori, cărţi poştale şi bilete trimise de Geo Bogza lui Saşa Pană, precum şi 108 din cele trimise de acesta în sens invers, a plecat zilele acestea către librăriile din întreaga ţară. Publicat de Editura Pandora M în colecţia Anansi. World Fiction, volumul reprezintă o continuare a eforturilor editurii de a aduce în actualitate opera lui Saşa Pană, apreciat exponent al literaturii române de avangardă din prima jumătate a secolului XX, fondatorul revistei unu, întâiul editor al scrierilor lui Urmuz, al primelor poeme ale lui Tristan Tzara şi traducătorul unora dintre operele valoroase ale lui Paul Eluard, Jean Cassou sau Loys Masson.
Titlul volumului recent publicat este preluat de la articolul omonim al lui Geo Bogza, apărut în numărul 33 al revistei unu, material publicistic amplu comentat în această corespondenţă.
Cartea apare sub îngrijirea lui Cosmin Pană, nepotul lui Saşa Pană, cu o postfaţă semnată de fiul autorului, gazetarul Vladimir Pană, unul dintre cei mai respectaţi colecţionari şi specialişti în fenomenul avangardei autohtone.
Exasperarea creatoare: corespondenţă este editat în condiţii grafice excepţionale, incluzând şi o suită bogată de fotografii, parte din albumul familiei Pană, însoţite de explicaţiile scrise de mână ale lui Saşa Pană.
„Confesiunile lui Saşa Pană din Născut în ’02 şi apoi ale lui Geo Bogza din Jurnal de copilărie şi adolescenţă, precum şi încă nepublicatul jurnal diurn al celui dintîi, evocă deseori legătura dintre cei doi. O camaraderie aparte, nu doar «suprarealistă», ci foarte, foarte reală, îi va apropia pe proaspătul ofiţer din Dorohoi şi pe mai tînărul fost elev-marinar din satul prahovean Buştenari. După anul 1929, de cîte ori George, mai apoi Geo, vine la Bucureşti (la Buk, cum zic ei) - şi vine destul de des -, va «trage» la Saşa, a cărui soldă militară îi permite să stea «în gazdă». Vor împărţi acelaşi pat aflător în încăpere. În replică, şi acesta a fost de patru ori la Buştenari”, mărturiseşte Vladimir Pană în prefaţa cărţii.
Alte apariţii în colecţia Anansi:
Lista cărţilor-eveniment programate la începutul acestei toamne în colecţia Anansi este completată de volumul Cesar Vallejo - "Opera poetică", o ediţie îngrijită, cu studiu introductiv, note şi traducere semnate de unul dintre cei mai respectaţi traducători de poezie de limbă spaniolă şi portugheză din România: Dinu Flămând. Volumul reprezintă traducerea integrală a operei poetice a unuia dintre titanii modernismului de secol XX.
O nouă traducere din limba spaniolă ce figurează în lista cărţilor care vor apărea curând în colecţia Anansi este volumul "Infinitul într-o trestie" de Irene Vallejo, o carte despre istoria cărţilor, despre istorie prin intermediul istoriei cărţilor, despre cucerirea lumii, despre cucerirea cunoaşterii, despre creatorii şi apărătorii ei, dar şi despre distrugătorii ei. Volumul, pe care laureatul Nobelului literar Mario Vargas Llosa îl numea „o capodoperă”, a fost tradus în peste 30 de ţări şi recompensat în Spania cu Premiul Naţional pentru Eseu, ediţia 2019. Ediţia în limba română apare în traducerea Silviei Ştefan.
De asemenea, o nouă traducere din limba spaniolă pe care, cu siguranţă, fanii colecţiei Anansi. World Fiction o vor îndrăgi este "Când nu mai înţelegem lumea" de Benjamin Labatut - o meditaţie asupra legăturilor complicate dintre descoperirile din lumea fizicii şi a matematicii şi tendinţa umanităţii de a se autodistruge. Melanj de investigaţie biografică şi imaginaţie ce aminteşte în mod şocant de stilul lui W.G. Sebald, cartea lui Labatut plonjează în vieţile unor personalităţi reale, precum Fritz Haber, Alexander Grothendieck, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, ale căror descoperiri geniale fie au influenţat definitiv viaţa în bine, fie au dat naştere, fără intenţia autorilor, unor suferinţe inimaginabile. Tema lui Labatut este nevoia umană imperioasă de a împinge limitele cunoaşterii spre infinit, dar şi pericolul ce pândeşte acolo. Romanul apare în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari.
Scriitorul şi clasicistul Robert Graves revine în atenţia cititorilor români printr-o nouă traducere: "Claudius Zeul". În acest al doilea volum al dipticului său istoric, Robert Graves spune povestea domniei surprinzător de eficiente a lui Claudius: a cultivat loialitatea armatei şi a plebei, reparând stricăciunile lui Caligula; a construit o relaţie de durată cu Irod Agrippa; a invadat Britania. Însă paranoia născută de puterea absolută şi infidelităţile mult mai tinerei sale soţii Messalina fac ca soarta să nu-i surâdă până la capăt. În cea de-a doua parte a autobiografiei ficţionalizate, Graves aduce la viaţă cea mai scandaloasă şi violentă perioadă din istoria antică. Traducerea poartă semnătura lui Nicolae Steinhardt.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
