Conferinţa Episcopilor din România a anunţat marţi că este solidară cu Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia în demersurile de recuperare a bibliotecii şi colecţiei ştiinţifice Batthyáneum.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins, pe 25 mai 2021, cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia pentru a recupera biblioteca şi colecţia ştiinţifică fondată în 1798 de episcopul romano-catolic Ignác Batthyány.

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia consideră actuala decizie a instanţei ca fiind injustă şi inadmisibilă, deoarece, în acest caz, nu a fost făcută publică motivarea deciziei. Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia refuză vehement acest verdict şi, în consecinţă, se vede nevoită să continue lupta în justiţie, mergând la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, arată un comunicat emis de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia pe 31 mai 2021.

„Contrar şi unor opinii vehiculate în presă cu privire la această decizie a ICCJ, faptele istorice evidente nu pot fi ignorate. Episcopul Ignác Batthyányi, care a fondat biblioteca, a lăsat moştenire întreaga colecţie Bisericii Romano-Catolice din Transilvania. Biblioteca Batthyáneum, împreună cu colecţia sa, a fost închisă de statul român comunist în 1949, naţionalizată abuziv în 1950, şi de atunci aparţine Bibliotecii Naţionale a României”, a transmis CER.

Colecţia Bibliotecii Batthyáneum este alcătuită din diferite manuscrise şi numeroase rarităţi, însumând aproximativ 18 000 de exemplare, printre care manuscrise începând din secolul IX, toate provenind din colecţia personală a episcopului Ignác Batthyányi, cel mai valoros Codex Aureus, conţinând fragmentul de evangheliar cu Evangheliile după Matei şi Marcu cu litere de aur din anul 812, provenind din abaţia benedictină din Lorsch.

„Recunoaşterea dreptului la proprietate este unul dintre pilonii statului de drept, garantat de Constituţie. Regimul comunist a confiscat în 1949 în mod abuziv bunuri ale Bisericii Catolice de ambele rituri din România, atât ale Bisericii Romano-Catolice, cât şi ale Bisericii Greco-Catolice. Restituirea, către proprietarii de drept, a acestor bunuri confiscate constituie şi un act necesar pentru consolidarea democraţiei în România. În acest sens, Conferinţa Episcopilor din România îşi exprimă solidaritatea cu Arhiepiscopul Gergely Kovács şi Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, în demersurile legale de recuperare a bunurilor naţionalizate”.

Acţiunile iniţiate de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia pentru preluarea Bibliotecii Batthyaneum sunt vechi, iar în 2007 arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Gyorgy Jakubinyi, a transmis Parlamentului European şi Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) o petiţie privind acest subiect. Ulterior, în 2012, CEDO a decis ca solicitarea de restituire a imobilului care adăpostea Biblioteca Batthyaneum, Institutul Astrologic şi colecţii de cărţi şi documente rare să fie soluţionată prin admitere sau prin respingere. Statul a fost condamnat pentru că a tergiversat luarea unei decizii privind această retrocedare, cu 15.000 de euro, bani care au fost plătiţi Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, pentru prejudiciul moral adus în cazul refuzului privind reconstituirea dreptului de proprietate.

În noiembrie 2015, Comisia Specială de Retrocedare a bunurilor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea de retrocedare depusă de Biserică. Această decizie a fost contestată de arhiepiscopie la Curtea de Apel Alba Iulia, iar în urma sentinţei nefavorabile pronunţate în iulie 2018, s-a adresat ÎCCJ, care a respis definitiv contestaţia.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.