Ediţia din acest an a Concursului Internaţional "George Enescu" începe duminică, 23 august, la Ateneul Român, printr-un concert care reuneşte patrimoniul enescian, creaţia contemporană şi o nouă generaţie de interpreţi.
Pentru Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, această alăturare exprimă una dintre priorităţile sale fundamentale: susţinerea compozitorilor şi asigurarea unor contexte reale de afirmare, interpretare şi circulaţie a muzicii contemporane. Programul concertului include "The Stone and the Ivy" de Diego Santamaria, distinsă cu Premiul pentru originalitate la ediţia 2024 a Concursului, precum şi "Brahmsodia - Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian şi orchestră op. 169" de Dan Dediu. Concepută ca o întâlnire între tradiţie şi modernitate, lucrarea îi reuneşte într-o formulă solistică de mare virtuozitate, pe cei trei interpreţi laureaţi ai ediţiei precedente – violonista Mayumi Kanagawa, violoncelistul Yo Kitamura şi pianistul Roman Lopatynskyi - sub bagheta lui Cristian Măcelaru şi în compania Orchestrei Naţionale Radio. Încheiat cu Simfonia nr. 1 de George Enescu, programul creează o legătură între patrimoniu şi prezent, între creaţia enesciană, muzica de astăzi şi artiştii care îi vor construi viitorul.
Un moment important al serii îl reprezintă Gala de premiere a Secţiunii de Compoziţie, componentă definitorie a Concursului „George Enescu”, care aduce în prim-plan creaţia muzicală contemporană şi noile generaţii de compozitori. Aceasta are o legătură profundă cu însăşi tradiţia instituită de George Enescu - membru fondator (în 1920) şi preşedinte (până în 1948) al Societăţii Compozitorilor Români, devenită ulterior Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Între 1913 şi 1946, compozitorul a susţinut, prin Premiul naţional de compoziţie care îi purta numele, afirmarea tinerilor creatori şi dezvoltarea creaţiei muzicale româneşti. Concursul de astăzi continuă această tradiţie, oferind compozitorilor contemporani un context de afirmare cu largă recunoaştere internaţională.
Prezenţa creaţiei contemporane continuă şi în alte concerte programate la finalul lunii august.
Joi, 27 august, la Ateneul Român, concertul final dedicat Secţiunii de Compoziţie propune un program care pune faţă în faţă voci reprezentative ale muzicii contemporane internaţionale şi româneşti. Orchestra Naţională Radio, dirijată de Marin Alsop, îl va avea ca solist pe pianistul şi compozitorul polonez Zygmunt Krauze, într-un program alcătuit din Concertul pentru pian nr. 3, Fragments of Memory de Krauze, Forward Into Light de Sarah Kirkland Snider, Ocean urban de Steven Mackey şi Clocks III pentru orchestră de Doina Rotaru. Prezenţa Doinei Rotaru în acest program este relevantă nu doar prin valoarea intrinsecă a creaţiei sale, ci şi prin reprezentarea unei importante direcţii, cea arhetipală, profund simbolică a componisticii româneşti contemporane într-un context internaţional de prim rang. Alăturarea sa cu lucrări semnate de Zygmunt Krauze, Sarah Kirkland Snider şi Steven Mackey conturează un adevărat dialog al vocilor componistice contemporane, din generaţii şi spaţii culturale diferite.
O altă perspectivă asupra muzicii contemporane româneşti este oferită vineri, 28 august, tot la Ateneul Român, în cadrul concertului final al Masterclassului de dirijat. Orchestra Română de Tineret, condusă de Cristian Măcelaru, va evolua alături de trei dintre dirijorii selectaţi dintre participanţii activi la masterclass. Programul include Uvertura de concert pe teme populare româneşti de George Enescu, Anna Livia Plurabelle - Fantezie pentru orchestră de Livia Teodorescu-Ciocănea (lucrare câştigătoare a unei comenzi din partea UCMR în anul 2025), Uvertura operei Forţa destinului de Giuseppe Verdi şi Concertul pentru orchestră de Béla Bartók. Prin includerea lucrării Liviei Teodorescu-Ciocănea într-un program care îi reuneşte pe Enescu, Verdi şi Bartók, concursul creează încă o dată un context în care creaţia românească de astăzi este prezentată nu izolat, ci în relaţie cu repertoriul consacrat şi cu marile repere ale muzicii secolelor XX şi XXI.
Privită în ansamblu, ediţia 2026 a Concursului Internaţional „George Enescu” propune astfel mai mult decât o succesiune de competiţii şi concerte: o perspectivă asupra continuităţii creaţiei muzicale, de la moştenirea lui George Enescu la compozitorii şi interpreţii generaţiei actuale.
Pentru Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, această prezenţă constantă a muzicii contemporane în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente muzicale internaţionale organizate în România reprezintă o confirmare a necesităţii ca muzica de astăzi să fie ascultată, interpretată şi pusă în dialog cu marile opere ale repertoriului universal.
Medikatv.ro
