Slăbirea statului de drept, violenţe, criza digitală şi economică: pentru a-şi exercita meseria, jurnaliştii europeni riscă din ce în ce mai mult şi trebuie să facă faţă multiplelor ameninţări. Libertatea presei are un loc important pe agenda noii Comisii Europene, conform cu recomandările publicate de organizaţia Reporters sans frontières (RSF) în timpul campaniei pentru alegerile europene. Într-o Europă zguduită de unele dintre cele mai grave abuzuri comise, inclusiv asasinate, a venit vremea ca libertatea presei să fie plasată în fruntea luptelor sale. În România, locul 48 în clasamentul RSF din 180 de ţări, autorităţile invocă GDPR pentru a nu furniza jurnaliştilor informaţii publice.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene, are în vedere întărirea libertăţii mass-media, o responsabilitate mai mare pentru reţelele de socializare şi protejarea procesului democratic. 

Dacă noile instituţii europene acordă o importanţă la fel de mare libertăţii presei, este din cauză că se întrevede riscul unei derive. O deviere autoritară se confirmă în Ungaria, unde premierul Viktor Orban şi-a arogat puteri depline pe durată nedeterminată sub pretextul epidemiei de coronavirus. O pedeapsă cu închisoarea de cinci ani este prevăzută pentru publicarea de informaţii false. Această dispoziţie oferă justiţiei ungare, şi chiar autorităţilor politice, un mijloc de presiune suplimentar asupra mass-media independente. În prealabil, guvernul a instaurat sub control cea mai mare parte dintre publicaţii printr-o fundaţie pentru presă. Atribuirea publicităţii de stat către mass-media considerate loiale este un alt mijloc de presiune. Alegerea membrilor partidului aflat la putere Fidesz în Consiliul mass-media, organul de reglementare al audiovizualului, a contribuit la întărirea controlului guvernamental în sectorul mediatic. Astfel, se explică şi scăderea cu două puncte a Ungariei în clasamentul pe 2020 (locul 89). 

În Polonia (locul 62), care pierde trei locuri anul acesta, controlul guvernamental al justiţiei începe să producă efecte nefaste asupra libertăţii presei. Unele tribunale folosesc articolul 212 din Codul penal care permite condamnarea jurnaliştilor acuzaţi de defăimare la pedepse care pot ajunge la un an de închisoare. Până în prezent, judecătorii s-au mulţumit să acorde doar amenzi, dar răul este deja făcut: s-a instalat un climat de autocenzură. 

În Europa de Sud, cruciada autorităţilor contra mass-media este foarte activă. 

În Bulgaria (locul 111), care se află pe ultimul loc în regiune, tentativa managementului radioului public de a o suspenda pe Silvia Velikova, jurnalistă experimentată, cunoscută pentru criticile sale la adresa puterii, a scos la iveală o lipsă de independenţă a audiovizualului public bulgar. 

Continuă să fie pedepsite crimele comise contra jurnaliştilor în două ţări din UE. Este cazul Slovaciei (locul 33), unde cei care au comandat asasinarea lui Jan Kuciak şi a logodnicei sale Martina Kušnírová, au fost aduşi în faţa justiţiei, în timp ce în Malta (locul 81) ancheta privind moartea jurnalistei Daphne Caruana Galizia progresează în sfârşit, chiar dacă jurnaliştii continuă să facă faţă presiunilor judiciare. 

Violenţe verbale şi fizice

Jurnaliştii se confruntă de asemenea cu violenţe din partea forţelor de ordine sau ale manifestanţilor, precum în Franţa (locul 34) unde, în timpul protestelor Vestelor Galbene numeroşi jurnalişti au avut de suferit din cauza gazelor lacrimogene sau a furiei manifestanţilor. 

Acest fenomen care se dezvoltă peste tot în Europa este şi consecinţa campaniilor de ură şi de pierdere a încrederii populaţiei în profesie. 

În Spania (locul 29), agresiunile comise contra jurnaliştilor de susţinătorii partidului de extremă dreapta Vox se adaugă la violenţele duse de separatişti în timpul manifestaţiilor din Catalonia. În Austria (locul 18), în Italia (locul 41) şi în Grecia (locul 65), extrema dreaptă critică regulat reporterii de teren într-un context de ostilitate crescut în privinţa migranţilor. 

Ameninţările digitale precum hărţuirea cibernetică şi suravegherea contribuie la fragilizarea meseriei de jurnalist pe întreg continentul, inclusiv în ţările cu cel mai mare respect pentru libertăţi. Hărţuirea cibernetică se dezvoltă în Norvegia (primul loc în clasament), în Finlada (locul secund), sau în Estonia (locul 14). Această nouă ameninţare a provocat o scădere a Suediei (pe locul 4 de pe prima poziţie) şi a Regatului Ţărilor de Jos (locul 5 de pe 4), ceea ce a dus la o creştere a Danemarcei (locul trei, în urcare două poziţii). De altfel, în Scandinavia, hărţuirea cibernetică este cea mai agresivă contra jurnaliştilor după China şi Iran, în timp ce reporterii baltici sunt ţinta trollilor ruşi. 

Problema secretului cu privire la surse este o altă ameninţare care afectează jurnalismul în Europa. 

În România (locul 48, în scădere un loc), care deja acumulează atacuri la libertatea de informare, o diversiune a noului regulament european de protecţie a datelor (RGPD) permite autorităţilor, dar şi companiilor sau particularilor, să invoce aceste dispoziţii pentru a refuza jurnaliştilor accesul la informaţie şi chiar să-i dea în judecată pe cei care publică articole de investigaţie. 

Criza economică a creat dificultăţi jurnaliştilor. În Letonia (locul 22), care îşi păstrează un loc bun în clasament, cea mai veche televiziune privată din ţară a concediat 30 de jurnalişti ca urmare a schimbării proprietarului. 

Achiziţia Central European Media Enterprises (CME) de grupul lui Petr Kellner din Cehia, (locul 40), suscită de altfel îngrijorări în mai multe ţări din Europa de Est, unde CME controlează posturi de televiziune influente. 

În toată Europea Centrală şi de Est, jurnalismul audiovizual este slăbit de atacurile guvernelor contra independenţei editoriale a mass-media publice. Este cazul radioului BNR din Bulgaria, al televiziunii TVP din Polonia (locul 62) şi a audiovizualului public RTVS din Slovacia (locul 33) care se confruntă cu presiuni politice. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.