Adrian Cioroianu, ambasadorul Romaniei la UNESCO, a vorbit joi seară la Festivalul de Film şi Istorii Râşnov, în cadrul unei dezbateri despre patrimoniu, despre situaţia dosarului Roşia Montană. El a subliniat că în zona minelor romane „nu cred că se va mai putea face vreodată exploatere minieră”, dar şi că „acest dosar oricând are şanse, după evaluarea care a fost făcută”. Istoricul a spus că ultimele patru guverne cu care a lucrat au arătat o „lipsa de voinţă”, ministerele şi nu miniştrii fiind cele care s-au opus depunerii dosarului de includere a sitului în lista Patrimoniului Mondial.
„Aş înăspri pedepsele”, a spus Cioroianu după ce a fost întrebat ce ar schimba pe partea de Patrimoniu în ţara noastră. „Eu nu cred că Germania s-a născut educată. Legea merge mână în mână cu pedeapsa. La noi se taie păduri şi se poluează ape pentru că nu există amendă”.
El a punctat că electoratul este de vină pentru realegerea primarilor în ale căror localităţi se prăbuşesc clădiri şi nu fac nimic în acest sens. „Dacă un primar e realeas după ce pe teritoriul lui se întâmplă astfel de lucruri, înseamnă că nu ne pasă. Eu tot aştept întrebarea despre Roşia Montană”, a completat ambasadorul.
Despre cazul acestui dosar, el a declarat: „Neputinţa e una, lipsa de voinţă e altceva. Eu observ lipsa de voinţă la ultimele patru guverne cu care am avut de-a face”.
El a povestit cum, în noiembrie 2016, a primit de la Bucureşti sugestia că urmează ca dosarul Roşia Montană să fie depus. „Trebuia să vină de la Irina Iamandescu, care e de faţă, trebuia sa vină o doamnă secretar de stat şi eu urma să fac întrevederea cu doamna Rössler, care are o funcţie la vârf în domeniul comisie patrimoniului (Mechtild Rössler este directoarea diviziei Patrimoniu din cadrul UNESCO World Heritage Centre).
Cioroianu a fost apoi sunat de Dacian Cioloş, prim-ministru la acea vreme, şi a fost întrebat: „Domnule ambasador, ce ziceţi, dacă depunem dosarul, îl mai putem retrage?”. El a răspuns: „Da, îl putem retrage oricând până în primăvara anului 2018, când va fi raspunsul”.
Cioloş a continuat: „Există o serie de opinii divergente la nivelul Guvernului, nu ştiu ce sa facem, să-l depunem, să nu-l depunem”. Cioroianu a povestit că l-a sfătuit pe Cioloş să îl depună, pentru că, „dacă intervine vreo piedică de ordin juridic, îl putem retrage”.
Fostul prim-ministru s-a reasigurat că dosarul poate fi retras şi conversaţia s-a încheiat. „După cinci minute, sună din nou telefonul”, a continuat Cioroianu. „«Domnule Cioroianu, am avut discuţii cu mai mulţi miniştri, nu depunem dosarul». «Domnule prim-ministru, cum ziceţi»”.
La întâlnirea cu Rössler, ambasadorul Romaniei la UNESCO şi Iamandescu au spus că nu depun dosarul, că mai este nevoie de o ultimă consultare.
„Din timpul domnului Cioloş, în timpul domnului Grindeanu, în timpul domnului Tudose, în timpul doamnei Dancilă, guvernele au fost pro, în mare parte, inclusiv în PSD am întâlnit oameni pro-Rosia Montană, am lucrat bine cu oameni din Ministerul Culturii şi cu aceşti oameni de la Institutul Naţional al Patrimoniului, dar în toate guvernele au fost oameni care s-au opus. În toate cele patru guverne, ministerele Finanţelor, Justiţiei şi Economiei au spus «Domnule, ne asumam un risc»”, a adăugat Cioroianu.
Arătându-se optimist, Cioroianu a mai afirmat: „În zona minelor romane nu cred că se va mai putea face vreodată exploatere minieră. Recomandarile şi evaluarea făcute de ICOMOS sunt atât de clare, încât cineva care ar încerca o exploatare acolo îşi asumă niste riscuri foarte mari. În raport se spune: Sunt lucruri unice în lume! Am aflat că ceea ce se află la Roşia Montană ar fi peste omină din Spania care are un statut similar”.
Din ianuarie 2017 până în iunie 2018, în care a tratat dosarul Roşia Montană, „chiar am făcut propagandă în sens pozitiv şi am fost foarte optimist”.
„Dar am avut un optimism temperat”, a adăugat el. „Foarte probabil, avocaţii părţii române au sfătuit la o oarecare prudenţă sau unele ministere, mai curând decât unii miniştri, au îndemnat la prudenţă. Pentru că la noi miniştrii se schimbă în mod ameţitor”.
Ca istoric, a precizat el, „nu pot să vă spun decât că evaluarea care s-a făcut a fost la superlativ”. Evaluarea este valabilă trei ani, până în 2021.
„Dacă se va vrea, acest dosar oricând are şanse, după evaluarea care a fost făcută. În momentul actual, cei mai importanţi sunt avocaţii. Povestea asta nu mai e politică, nu mai e istorică, este o dezbatere de avocaţi".
Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, Ştefan Bâlici, a adăugat: „Rezoluţia de acum o lună de la Manama, de la reuniunea anuală a Comitetului Patrimoniului Mondial, nu putea fi alta. Comitetul decide urmare a recomandării unor organisme consultative. În domeniul cultural, comitetul consultativ este ICOMOS”.
Comitetul internaţional al monumentelor şi siturilor a făcut recomandarea de înscriere a Roşia Montană, recunoscând „valoarea excepţională a sitului şi a identificat pericolul distrugerii valorilor pe care noi le protejăm”.
„Rezoluţia a luat act de solicitarea României de amânare a rezoluţiei. De fapt, de returnare a dosarului pentru completări minore. Asta a fost forma care s-a găsit. A fost un caz aproape fără precedent. A mai existat o dată o solicitare de anulare, dar în cu totul alt context”.
Cazul României este fără precedent. „Comitetul nu putea lua decizii impotriva dorinţei unui stat. La Manama, cererea de amânare a rezoluţiei în cazul Roşia Montană a fost prezentată, în numele Guvernului român, de Razvan Rab, secretar de stat în Ministerul Culturii".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
