Întâlnirile dintre cercetători şi publicul larg iubitor de istorie şi patrimoniu sunt rezervate pentru zilele de 17,18 şi 19 iunie, în întreaga Europă, de Zilele Europene ale Arheologiei (ZEA), anunţă Institutul Naţional al Patrimoniului (INP).
În pregătirea şantierelor arheologice ale verii şi în întâmpinarea tinerilor aflaţi la final de an şcolar sau a turiştilor încurajaţi de relaxarea condiţiilor pandemice, specialiştii domeniului au ocazia de a-şi face cunoscute şi înţelese cercetările, descoperirile şi munca din spatele lor, în sincron cu profesionişti şi muzee specializate din toată Europa şi din lume.
„Sperăm ca interesul crescând din ultimii ani pentru iniţiativele înscrise în programul Zilele Europene ale Arheologiei şi dorinţa evidentă a oamenilor de a descoperi şi înţelege istoria în spaţiile în care aceasta e constant cercetată să convingă organizatorii de cercetări arheologice din ţara noastră - institute de cercetare, universităţi, muzee naţionale, regionale, judeţene, locale şi cele de sit, laboratoare, organizaţii neguvernamentale, centre de cercetare şi autorităţile publice locale care au în subordine departamente de specialitate - şi toţi ceilalţi actorii implicaţi direct sau indirect în cercetări arheologice să iniţieze anul acesta cât mai multe activităţi care promovează Arheologia punând-o în valoare în faţa unui public cât mai larg şi divers”, potrivit INP.
Interactivitatea, formulele de prezentare care prioritizează contactul direct - fie acesta şi virtual - cu spaţiul de cercetare, cu procesul pe care-l presupun descoperirile şi artefactele întâlnite în muzee şi expoziţii, limbajul adaptat celor mai tineri iubitori de patrimoniu - sunt doar câteva dintre recomandările coordonatorilor ZEA, după un deceniu de mediere şi deschidere a domeniului către marele public din Franţa şi apoi din întreaga Europă. Evident, formula ideală variază, de la caz la caz, în funcţie de tipologia şantierului de cercetare sau a spaţiului de interacţiune, de tipul de public interesat şi de aşteptările acestuia şi, nu în ultimul rând, de eventualele reguli impuse de contextul pandemic.
În România au fost active, în ultimii 10 ani, peste 250 de şantiere de cercetare sistematică. Majoritatea cercetărilor arheologice au activitate intensă în special în perioada verii şi ar putea fi deschise în intervalul Zilelor Europene ale Arheologiei. Numărul actorilor care pot contribui la vizibilitatea domeniului arheologiei şi al modalităţilor de interacţiune cu publicul este infinit mai mare. Încurajăm toţi organizatorii să nu renunţe la sărbătorirea arheologiei şi să găsească noi moduri de a captiva publicul, fără a le abandona pe cele tradiţionale.
Din paleta largă de activităţi interactive care pot fi organizate - atât pe şantiere arheologice cât şi în muzee sau alte spaţii - amintim: ziua porţilor deschise, traseul arheologiei în oraş, „şantierul copiilor", tururi ghidate de tipul „vânătorii de comori arheologice", „expoziţia pentru copii" şi vizite gatuite ale grupurilor şcolare, ateliere personalizate pentru diverse categorii de public, prezentări ale specialiştilor pentru public, arheologie experimentală, expoziţii, proiecţii de filme, spectacole, tururi ghidate în şantiere arheologice/ sate arheologice/ complexe arheologice, vizite „în culise", în depozitele unor muzee, în laboratoarele unor centre de cercetare.
Foarte important, înscrierea ca organizator de eveniment(e) în cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei presupune completarea unui scurt formular disponibil aici: https://journees-archeologie.fr/c-2022/lg-en/romania/Home. Tot pe această pagină va putea fi promovat şi programul evenimentelor, cu beneficii de vizibilitate la nivel european şi în comunitatea internaţională de specialitate.
Nevoia unor astfel de acţiuni de traducere, explicare şi promovare a universului arheologiei şi de familiarizare a publicului nespecializat cu acest domeniu complex a primit un prim răspuns formal odată cu organizarea, în Franţa, a Zilelor Naţionale ale Arheologiei.
Prima ediţie a avut loc în 2010 la iniţiativa Ministerului Culturii francez şi sub coordonarea Institutului Naţional de Cercetări Arheologice Preventive (L'Institut national de recherches archéologiques préventives - INRAP).
Sărbătoarea anuală a arheologiei s-a extins treptat, ajungând, în 2019, în alte 17 ţări europene (Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Irlanda, Slovenia, Slovacia, Spania, Elveţia, Regatul Unit), iar din 2020 marcăm Ziua Europeană a Arheologiei şi în România.
INP, coordonatorul naţional al Zilelor Europene ale Arheologiei, va asigura promovarea la nivel local a activităţilor organizate în România, inclusiv prin intermediul paginii web zilelearheologiei.patrimoniu.ro unde toţi iubitorii de patrimoniu care ne urmăresc vor putea găsi harta şi detaliile tuturor acţiunile desfăşurate pe durata celor trei zile dedicate arheologiei. O arhivă a evenimentelor din fiecare an este disponibilă, de asemenea, la aceeaşi adresă, permitând organizatorilor să consulte acţiuni întreprinse în ediţiile anterioare - 2020 şi 2021.
Din 2020, România este unul dintre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei invitate să preia ştafeta Zilelor Naţionale ale Arheologiei, iar prima ediţie a Zilelor Europene ale Arheologiei în România a fost sărbătorită prin implicarea unor instituţii publice şi a unui ONG cu atribuţii în domeniul arheologic, şi anume: Laboratorul de Arheologie „Dinu Theodorescu” din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul Judeţean Mureş, Direcţia de Cultură Olteniţa prin Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Institutul Naţional al Patrimoniului şi Asociaţia Pro Noviodunum.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
