O casă negustorească de secol al XIV-lea din centrul oraşului Sibiu este scoasă la licitaţie de Artmark de la 235.000 de euro.
Datată cu precizie de specialişti după resturile unui pinion gotic găsit în podul locuinţei, casa negustorească de pe strada Turnului a fost construită în secolul al XIV-lea.
Situat într-o piaţetă istorică a oraşului, imobilul face parte, alături de casa Bobel, din cercul restrâns al reşedinţelor urbane a căror construcţie a început în perioada anilor 1300-1400. Spre comparaţie, cea mai veche casă din Bucureşti, casa Melik - actualul muzeu Theodor Pallady - are o istorie de numai aproximativ 250 de ani.
Monument istoric, casa sibiană de pe strada Turnului este o prezenţă notabilă în peisajul urban al primei capitale europene a culturii din România.
Acoperişul masiv, forma aparte a construcţiei, precum şi o serie de elemente arhitecturale care se mai regăsesc doar într-o mică proporţie la alte imobile din centrul vechi al oraşului sunt câteva dintre elementele care o individualizează. Arhitectul Ioan Bucur descrie casa în lucrarea „Topografia monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu-Centrul Istoric” drept „o clădire trapezoidală, cu faţada spre piaţeta de la intersecţia străzii Turnului cu alte trei străzi. Faţada este organizată pe patru axe, cu uşi cu obloane pline şi panou de lemn pentru amplasare firmă (realizate în jurul anului 1900). Acoperişul înalt, cu trei ape, cu coama paralelă cu faţada, prezintă două lucarne ochi. Aripa dinspre faţada laterală, mai acută, este acoperită cu olane. La parter se păstrează plafoane refăcute cu bolţişoare pe şină metalică.(...) La etaj este un coridor acoperit semicilindric şi cu două travee în cruce”.
Pictura murală de secol XVI, urmele unui cuptor din cupru, un pinten de cavaler, o monedă din anul 1572 sunt alte câteva din descoperirile făcute de arheologi şi care vorbesc despre trecutul îndepărtat al casei. Mult mai amplu documentată este istoria sa recentă. Imobilul a aparţinut, la începutul secolului al XX-lea, Asociaţiei Măcelarilor, iar la parterul clădirii funcţionau mai multe spaţii comerciale. Ulterior, casa a fost reşedinţa pianistei Maria Klein Hintz şi proprietatea negustorului român Ilie Floaşiu până la naţionalizarea de către regimul comunist.
În prezent, locuinţa situată pe un teren de 196 de metri pătraţi, dintre care 189 sunt ocupaţi de amprenta imobilului, trece printr-un anevoios proces de restaurare. Lucrările începute în anul 2007, însă momentan sistate, au salvat-o de la dispariţie. Au fost realizate subzidiri şi au fost montaţi tiranţi metalici de legare a pereţilor. A fost coborât nivelul de călcare, a fost turnată o centură din beton şi a fost înlocuită şarpanta astfel încât clădirea să ajungă la forma şi gabaritul iniţial. Jgheaburile de cupru, înlocuirea ţiglei şi olanelor, refacerea lucarnelor, branşamentele noi pentru utilităţi, toate au fost realizate cu o grijă deosebită acordată conservării elementelor autentice. De asemenea, au fost salvate zugrăvelile decorative de secol XVI de pe faţada casei, în vreme ce inscripţiile şi decoraţiunile murale interioare, inclusiv o frescă, au fost evidenţiate şi conservate.
De-a lungul timpului, casa negustorească a fost pusă la dispoziţia tinerilor artişti aflaţi în căutarea de spaţii neconvenţionale şi a găzduit spectacole de teatru sau expoziţii de artă.
Casa cu trei niveluri - parter, etaj, mansardă - are o valoare estimată între 300.000 şi 350.000 de euro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
