Librăria independentă La Două Bufniţe reia evenimentele literare cu participarea publicului cu ocazia campaniei de promovare „Cartea lunii la Bufniţe”, prin care organizatorii îşi propun să promoveze o carte recent apărută din literatura română sau universală prin dezbateri şi întâlniri în jurul acesteia. Finalul acestei săptămâni aduce două evenimente literare la Timişoara construite în jurul romanului „Abraxas”, de Bogdan-Alexandru Stănescu, apărut recent la editura Polirom.
Vineri, 18 februarie 2022, de la ora 18.30, cititorii sunt aşteptaţi la librăria independentă La Două Bufniţe (Piaţa Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), la lansarea romanului „Abraxas”, de Bogdan-Alexandru Stănescu, apărut recent la editura Polirom. Invitat, alături de autor, este scriitorul şi criticul literar Mircea Mihăieş. Lansarea romanului va fi urmată de o sesiune de autografe.
Sâmbătă, 19 februarie 2022, la ora 17.00, la Fundaţia Art Encounters din Timişoara, spaţiul expoziţional uzual devine scena unei lecturi performative, la intersecţia dintre teatru, literatură şi vizualitate.
Gândit ca un prim episod al unei serii de experimente interdisciplinare, acest eveniment propune o incursiune diferită, personală, temporală şi spaţială, în universul creat de scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu în cea mai recentă carte a sa, „Abraxas”. În cadrul lecturii performative, publicul se va întâlni cu autorul Bogdan-Alexandru Stănescu şi cu studenţii Ioana Balint, Larisa Belcea, Otniel Curaciuc-Floruţ, Raoul-Andreas Horn, Flavius-Cristian Ichim, Maria Leca, Anca Marinca, Georgiana Rancov, coordonaţi de lect. dr. Alina Mazilu.
„Abraxas”: numele mistic al zeului contradictoriu ne descuie porţile palatului de oglinzi deformante al realităţii iluzorii în care trăieşte Michi Lucescu. Izolat de oameni şi de viaţă într-o odăiţă sărăcăcioasă închiriată în podul unei case vechi, acesta se lasă purtat de fluxul memoriei pe holurile unui bloc cu rădăcini în copilăria sa. Palierele îmbrăcate în gresie şi faianţă verde, ca o piscină interioară, conturează treptat imaginea unei ciudate Case cu Lei în care a locuit cândva împreună cu Prinţesa Ralu, mama lui teatrală şi strivitoare ca o forţă a naturii. Din această casă vie, străjuită de doi lei de piatră şi lipită de cimitirul evreiesc, vedem Bucureştiul cenuşiu al ultimului deceniu comunist şi pe cel pestriţ din anii de după Revoluţie. În rătăcirile sale prin blocul amintirilor, Michi deschide pe rând uşile celor 11 apartamente şi pătrunde în câte un vechi cinematograf bucureştean, devenind concomitent spectator şi protagonist al unui film al ratării şi (auto)distrugerii. Episoadele acestui film, în care îşi joacă propriul rol sau poartă măştile altora, se derulează în puncte diferite din timp şi spaţiu, de la evul întunecat al cruciadei lui Frederic Barbarossa până la un viitor postapocaliptic înghiţit de ape, trecând prin Viena lui Iacov Levi Moreno, Parisul lui Ilarie Voronca şi New Yorkul lui Delmore Schwartz. Dar din toate aceste reflexii, unele senine, altele neguroase, se compune sufletul personajului, al Omului. Căci Abraxas este deopotrivă lumină şi întuneric, este viaţă şi moarte simultan, este dragostea şi uciderea ei. Este lumea întreagă.
Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător, editor, doctor în filologie. A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), a fost inclus cu proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…” (ART) şi a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul „Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc” (Polirom, 2010). A mai publicat: „Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul” (poeme, Cartea Românească, 2012, nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi Radio România Cultural), „Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam” (eseu, ART, 2013), „anaBASis” (poezie, Cartea Românească, 2014, nominalizat la premiile Radio România Cultural), „Copilăria lui Kaspar Hauser” (roman, Polirom, 2017, 2021, Premiul pentru proză în cadrul Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, Premiul pentru proză al revistei Ateneu, Premiul Radio România Cultural, Premiul Festivalului primului roman de la Chambéry, Franţa, nominalizat pe lista scurtă a Premiului European pentru Literatură, tradus în franceză, croată, maghiară, bulgară şi macedoneană), „Caragiale. Scrisoarea pierdută” (roman biografic, Polirom, 2019) şi „Adorabilii etrusci” (poeme, Charmides, 2021). A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch, Paul Auster, Daniel Mendelsohn, Louise Glück şi Philip Roth.
Campania Cartea lunii februarie la Bufniţe se desfăşoară în parteneriat cu editura Polirom, Fundaţia Art Encounters, Facultatea de Muzică şi Teatru din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara şi Fundaţia Judeţeană de Tineret Timiş.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
