Expoziţia „Broderii de tradiţie bizantină din România. În jurul stindardului lui Ştefan cel Mare” va fi deschisă, în perioada 17 aprilie - 29 iulie, la muzeul Luvru din Paris, ca parte a Sezonului România-Franţa.
Evenimentul este unul istoric, fiind prima expoziţie de artă românească la muzeul Luvru, iar capodoperele broderiei româneşti vor fi prezentate în galeria medievală a acestuia, printre cele mai valoroase opere artistice ale umanităţii.
Expoziţia este organizată, la invitaţia muzeului Luvru, de Muzeul Naţional de Artă al României împreună cu Muzeul Naţional de Istorie a României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe şi cu Mănăstirile Putna, Suceviţa şi Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.
În centrul ei va sta imaginea-simbol a steagului de luptă cu chipul Sfântului Gheorghe, brodat în urmă cu peste 500 de ani şi oferit de Ştefan cel Mare mănăstirii Zografu de la Muntele Athos. Recuperat în timpul Primului Război Mondial de armata franceză şi restituit României în cadrul unei ceremonii solemne ce a avut loc în 1917 la Universitatea Sorbona, acesta a devenit emblematic pentru dinamica relaţiilor culturale dintre România şi Franţa din ultimul secol.
Alte 26 de broderii, datând din 1437 până la sfârşitul secolului al 17-lea, vor completa expoziţia dedicată rolului magistrat pe care l-au asumat artiştii şi mecena din Ţările Române în conservarea tradiţiilor artistice bizantine. Vălurile liturgice sau decorative care vor fi expuse, elementele vestimentare şi excepţionalele portrete brodate pe acoperămintele de mormânt moldoveneşti vor aduce în faţa publicului mesajul cel mai autentic şi mai expresiv al culturii medievale româneşti.
Broderia de tradiţie bizantină este o tehnică artistică extrem de laborioasă, realizată doar manual, exclusiv din materiale preţioase precum firul de aur sau de argint, perle, pietre preţioase şi mătăsuri sau catifele din cele mai fine. Din acest motiv, ea a fost rezervată în evul mediu celor mai bogaţi reprezentanţi ai societăţii, aceştia fiind în general membrii familiilor voievodale sau boiereşti sau înalţii ierarhi ai vremii. Expoziţia încearcă să pună în valoare atât importanţa istorică a acestor piese, cât şi reţeaua de legături sociale care au contribuit la crearea şi valorificarea lor.
Interesul Franţei pentru capodoperele artei vechi româneşti a fost stimulat de primele participări ale României la Expoziţiile Universale de la sfârşitul secolului al 19-lea de la Paris (1867 şi 1900), dar şi în urma organizării la Bucureşti, în 1924, a celui dintâi Congres internaţional de studii bizantine, care a generat o intensă preocupare a sanvanţilor lumii pentru patrimoniul medieval din România. Dintre acestea, expoziţia acordă un loc special renumitului cercetător Gabriel Millet şi arhivei documentare a acestuia, precum şi volumului publicat de el în 1947 - „Broderies religieuses de style byzantin” - în paginile căruia piesele româneşti, simboluri ale trecutului glorios al Principatelor Române, ocupă un spaţiu foarte generos.
Expoziţia face parte din Sezonul România-Franţa, fiind evenimentul care încheie seria de schimburi culturale şi este inclus în suita de manifestări dedicată promovării României cu prilejul preluării de către ţara noastră a preşedinţiei Uniunii Europene.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
