Cea de-a 61-a Expoziţie Internaţională de Artă - La Biennale di Venezia se deschide publicului larg în 9 mai, unde România este reprezentată de artiştii Anca Benera şi Arnold Estefán cu „Black Seas - Scores for the Sonic Eye | Marea Neagră la plural - Compoziţii pentru ochiul sonor”, o instalaţie audiovizuală şi sculpturală de mari dimensiuni, realizată special pentru acest context, curatoriată de Corina Oprea şi Diana Marincu.
Deschiderea expoziţiei pentru profesionişti şi presă (6-8 mai 2026) include un performance şi două vernisaje la Pavilionul României şi Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
Expoziţia poate fi vizitată de către public între 9 mai şi 22 noiembrie 2026 la Pavilionul României din Giardini şi la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (Palazzo Correr) din Cannaregio.
„Black Seas - Scores for the Sonic Eye | Marea Neagră la Plural - Compoziţii pentru ochiul sonor” reprezintă o instalaţie special concepută pentru Bienala de Artă de la Veneţia, care se bazează pe o cercetare aprofundată a Mării Negre ca sistem ecologic şi configuraţie geopolitică, unde istoriile rămân „scufundate” în adâncul anoxic al mării.
Această instalaţie polifonică funcţionează ca o orchestră în care sunetul, imaginea, sculptura şi materialele de cercetare artistică sunt corelate într-o structură articulată de artişti pentru a interoga istoria, memoria şi cunoaşterea legate de Marea Neagră.
Marea Neagră ca motiv, metaforă şi sistem de relaţii
Una dintre particularităţile Mării Negre o reprezintă vastul bazin anoxic - printre cele mai mari de acest fel din lume - unde descompunerea încetineşte, iar adâncul devine o acumulare stratificată de epave, sedimente şi microorganisme acumulate de-a lungul secolelor. Timpul se depune în straturi, iar marea documentează totul fără să şteargă nimic.
„Modelată de această stratificare şi de turbulenţele persistente la suprafaţa sa, marea reflectă o condiţie extinsă: nu o geografie singulară, ci o stare comună în care forţele ecologice, geopolitice şi economice se ciocnesc fără a ajunge la un echilibru. În acest sens, Marea Neagră devine o metaforă - o lentilă prin care putem observa o lume fragmentată în care diviziunile, instabilitatea şi interdependenţa definesc realitatea prezentului”, spun Anca Benera & Arnold Estefán.
„Marea Neagră este adesea considerată o mare marginală, definită de graniţe fixe. Însă apele ei sunt modelate de procese fluide şi translocale, care depăşesc aceste delimitări şi indică dinamici ce operează în profunzime. Black Seas - Scores for the Sonic Eye transformă ştiinţa marină, istoriile hidropolitice şi observaţia ecologică în forme spaţiale şi acustice, articulând o întâlnire cu profunzimea geologică şi cu temporalităţile suspendate ale mării”, afirmă Corina Oprea & Diana Marincu.
Ochiul sonor
Noţiunea de „ochi sonor” provine de la sonar - o tehnologie dezvoltată iniţial în scop militar - care foloseşte undele sonore pentru a naviga şi a detecta obiecte subacvatice. „Ochiul sonor” se referă la ceea ce scapă vederii imediate, dar poate fi dezvăluit prin sunet. Ascultarea devine astfel o practică epistemică, o modalitate de a percepe şi de a explora spaţiul expoziţional.
Anca Benera şi Arnold Estefán asamblează şi reutilizează balize din Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Adriatică şi Oceanul Atlantic. Acestea sunt reconfigurate ca dispozitive sculpturale, care poartă sunetele valurilor, ale furtunilor şi ale curenţilor. Suprafeţele lor, marcate de expunere şi uzură, funcţionează ca registre ale unor tensiuni invizibile, activate în expoziţie sub formă sonoră, repoziţionând Marea Neagră în relaţie cu sisteme planetare de circulaţie şi putere.
„Cum se poate linişti o mare frântă?” structurează demersul artistic ca întrebare deschisă, iar expoziţia nu prezintă marea ca pe un simplu fundal, ci ca pe o prezenţă activă - prin rezonanţe care activează reacţii şi amprente ale trecutului
Medikatv.ro
