Expoziţia „The Memory Palace. Focus on the French art scene with the Marcel Duchamp Prize”, curatoriată de Daria de Beauvais, asistată de Lisa Colin, va fi organizată pe un etaj întreg din Palatul Dacia-România (Muzeul Municipiului Bucureşti), începând cu 10 februarie, în cadrul Art Safari.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„The Memory Palace. Focus on the French art scene with the Marcel Duchamp Prize” expune o selecţie de 8 artişti şi 2 duo-uri ale scenei artistice franceze, din generaţii şi medii culturale diferite, selectaţi de Premiul Marcel Duchamp în ultimii 15 ani. Printre aceştia se află şi multipremiatul artist român care locuieşte în Paris – Mircea Cantor – laureat al Premiului Marcel Duchamp în 2011, care nu este la prima sa participare la Art Safari, dar şi alte nume sonore ale scenei artistice franceze. 

Artiştii selectaţi pentru a fi parte din expoziţie sunt: Farah Atassi, Michel Blazy, Katinka Bock, Mircea Cantor, Clément Cogitore, Daniel Dewar & Grégory Gicquel, Joana Hadjithomas & Khalil Joreige, Enrique Ramírez, Thu-Van Tran, Tatiana Trouvé. 

Art Safari, ajuns la a 11-a ediţie, va găzdui trei sezoane expoziţionale în 2023. Prima ediţie va avea loc între 10 februarie şi 14 mai, iar biletele sunt disponibile pe www.artsafari.ro.

„După ce am prezentat în 2022 o expoziţie de importanţă majoră în parteneriat cu Muzeul Victoria şi Albert din Londra, aflat la prima sa expoziţie în Europa de Est, este o onoare acum pentru Art Safari să expună scena de artă contemporană franceză distinsă prin Premiul Marcel Duchamp. Este încă o dovadă a legăturii culturale strânse şi a dialogului artistic constant dintre Franţa şi România. Suntem încântaţi să prezentăm publicului nostru român şi internaţional arta franceză a momentului, alături de arta românească contemporană şi de maeştrii artei spaniole din secolul al XIX-lea. În 2023, Art Safari va găzdui şi expoziţia „Love Stories”, în parteneriat cu National Portrait Gallery, Londra", a spus Ioana Ciocan, CEO Art Safari şi comisar al României la Bienala de Artă de la Veneţia. 

Prestigiosul Premiu Marcel Duchamp este organizat încă de la începuturi de către ADIAF, Asociaţia pentru Difuzarea Internaţională a Artei Franceze, în parteneriat cu Centre Pompidou. În fiecare an, este ales un câştigător din cei patru artişti nominalizaţi (artişti de origine franceză sau care locuiesc în Franţa), din diverse arii ale artelor vizuale: instalaţie, video, pictură, fotografie, sculptură etc. ADIAF a organizat deja 50 de expoziţii dedicate celor 90 de artişti distinşi prin acest premiu (laureaţi şi nominalizaţi), inclusiv 20 de evenimente pe plan internaţional.

Claude Bonnin, Preşedinte ADIAF: „Misiunea ADIAF este de a promova scena de artă franceză la nivel internaţional, prin expoziţii dedicate artiştilor Premiului Marcel Duchamp. Aştept cu nerăbdare această întâlnire de la Bucureşti care va marca reluarea programului internaţional post-pandemie. În contextul actual al incertitudinii şi războiului, arta este esenţială şi trebuie să subliniem importanţa acestei expoziţii care reflectă spiritul timpului nostru şi permite un dialog cu prietenii noştri români.”

Daria de Beauvais, curatoarea expoziţiei: „ ‘Metoda loci’, cunoscută şi sub denumirea de „palatul memoriei”, este o artă a memoriei practicată încă din Antichitate. Se bazează pe amintirile unor locuri deja bine cunoscute, cărora le asociem prin diverse mijloace noile elemente pe care ne le dorim să le memorăm. Apare ca un fir comun care ne poate însoţi de-a lungul vieţii, arătând că viitorul este puternic înrădăcinat în trecut. „The Memory Palace” dezvăluie modul în o selecţie de artişti contemporani se interesează de trecut pentru a-l reinterpreta, privind spre un viitor plin de speranţă. Unii dintre aceşti artişti aleg să ‘reviziteze’ istoria culturală occidentală. De exemplu, Farah Atassi prin pânzele sale vii, viziuni subiective asupra istoriei picturii de secol XX-lea, sau Clément Cogitore, care prin reinterpretarea baletului „Les Indes Galantes” de Rameau cu dansatori krump, aduce în contemporan acest spectacol de secol al XVIII-lea, îl plasează într-un nou spaţiu urban şi politic. Alţi artişti abordează de o manieră foarte fresh arta meşteşugului: Mircea Cantor creează o rozetă monumentală din conserve uzate, folosind tehnica upcycling şi combinând în acelaşi timp cultura medievală cu cea consumeristă contemporană. Daniel Dewar şi Grégory Gicquel, la rândul lor, chestionează sculptura tradiţională în lemn, combinând diferite tehnici şi forme de viaţă în piesele lor de mobilier suprarealist. Este vorba şi despre crearea de punţi între trecut şi viitor. Un exemplu în acest sens este Katinka Bock care a filmat scufundarea unei bărci pline de pietre, creând un peisaj nedeterminat în spaţiu şi timp. Sau instalaţia neon semnată de Enrique Ramírez, care declară că „Viitorul nu încetează niciodată să se repete, neputând fi separat de trecut". 

Memoria funcţionează ca fir roşu al expoziţiei. O amintire fantomatică evocată de lucrările Tatianei Trouvé, o amintire istorică evocată de lucrările semnate de Joana Hadjithomas şi Khalil Joreige, care au la bază roci extrase din siturile culturale pariziene, sau o amintire de ordin politic redată de norii semnaţi de Thu-Van Tran, lucrări delicate care evocă consecinţele tragice ale războiului. În cele din urmă, Michel Blazy dă mână liberă timpului, creând lucrări de artă din plante care cresc liber.

Artiştii din „Palatul Memoriei” arată că prezentul ne permite să punem cap la cap legăturile rupte ale trecutului, să îl citim într-o cheie nouă pentru a-i exciza traumele sau, dimpotrivă, să-l revedem pentru inspiraţie, punându-l într-un nou context, cu noile cunoştinţe şi know-how-ul pe care le avem acum la dispoziţie. Aceşti artişti pun la îndoială moştenirea trecutului, deschizând câmpul posibilităţilor şi invocă poveşti dincolo de memoria umană, aflate într-o perpetuă reînnoire”, adaugă curatorul Daria de Beauvais, care este asistată de Lisa Colin.

În prezent, Daria de Beauvais este Senior Curator la Palais de Tokyo (Paris), cel mai mare centru de artă din Europa. Anterior, a ocupat funcţii atât la nivel de instituţii (Biennale d'Arte şi Colecţia Peggy Guggenheim din Veneţia; Muzeul de Artă Modernă şi Curatori Independenti Internaţionali din New York), cât şi la nivelul galeriilor comerciale (Zlotowski, Paris; Alessandra Bonomo, Roma; Lili Marleen, New. York). De asemenea, este curator independent, predă la Universitatea Panthéon-Sorbonne, scrie pentru diverse publicaţii şi participă în mod regulat la comisii şi jurii.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.