AROC - Asociaţia Română a Organizatorilor de Concerte şi Evenimente Culturale consideră că demersurile Guvernului privind normele de organizare a evenimentelor pot fi îmbunătăţite astfel încât să aibă în mod real la dispoziţie un cadru legal clar, cu reglementări lipsite de ambiguitate şi norme concrete, care să permită relansarea activităţii în condiţii de siguranţă şi să-i ofere predictibilitate acestui sector grav afectat, măcar pe termenul scurt al perioadei de vară, se arată într-un memoriu transmis News.ro.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit AROC, autorităţile ar trebui să aibă în vedere faptul că reluarea activităţii sectorului de organizare de evenimente nu se limitează la festivalurile mari, care au loc o dată pe an. Există peste 10.000 de agenţi economici ce activează sub CAEN-urile 9001, 9002, 9003, 9004, 9321, 9329, 4791 (limitat la vânzarea de bilete), precum şi numeroase organizaţii nonguvernamentale, care nu îşi pot derula efectiv activitatea, în lipsa unui cadru normativ coerent şi predictibil.

Prin prezentul memoriu dorim să vă reasigurăm incă o dată de disponibilitatea membrilor AROC de a contribui la realizarea unui cât mai bun şi mai sigur regulament de redeschidere a domeniului.

Membrii AROC reaminstesc scenariile pentru redeschidere agreate în cadrul grupului de lucru de reprezentanţii sectorului privat, ai Ministerului Sănătăţii, INSP şi Ministerului Culturii, precum şi de memoriul AROC adresat CNSU şi prim-ministrului Florin Cîţu cu privire la măsurile propuse în Hotărârea 29/14.05.2021.

Ei au trasnmis problemele şi soluţiile agreate în grupurile de lucru. 

"Nevoia de predictibilitate. Reglementarea din timp a lunilor iulie, august, septembrie este mai mult decât necesară la acest moment. Un eveniment are nevoie de mult mai mult de câteva săptămâni pentru organizare şi nu se poate face de pe o lună pe alta. Contextul actual în continuare nu oferă predictibilitatea de care acest sector are atâta nevoie, memoriul anterior adresat de AROC către CNSU şi prim-ministrul Florin Cîţu detaliind aspectele care ar putea contribui la rectificarea acestei situaţii.

Sprijinirea organizatorilor de evenimente cu public restrâns sau cu buget limitat. Solicităm permiterea organizării de evenimente în aer liber şi in interior, cu capacităţile propuse in Hotărârea CNSU 29/14.05.2021, accesul fiind permis cu verificarea temperaturii la intrare, publicul fiind aşezat la concert, distanţat la 1m (exceptând familiile şi grupurile de 4 persoane) şi cu obligativitatea purtării măştii în incinta evenimentului. Evenimentele mici, care de regulă sunt cu artişti români, se pot desfăşura şi in aceste condiţii, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, prin  adaptarea unui set de norme pentru aer liber şi interior, cu o limită de capacitate care ar creşte lunar.

Permiterea organizării de evenimente în locaţii HoReCa conform reglementărilor HoReCa. Solicităm permiterea organizării de evenimente în locaţii HoReCa conform normelor de funcţionare HoReCa. Dinamica unui eveniment într-o locaţie HoReCa nu măreşte cu nimic riscul pentru publicul participant, motiv pentru care considerăm inoportună şi discriminatorie schimbarea regulilor de funcţionare în cazul în care un local găzduieşte un eveniment. De asemenea, redeschiderea la interior a cluburilor cu 50% capacitate nu ar trebui să excludă posibilitatea organizării de concerte în aceleaşi condiţii, neexistând diferenţe din punct de vedere epidemiologic între un eveniment la care un DJ pune muzică şi unul în care o trupă cântă live, pe scenă.

Includerea pe lista de spaţii eligibile pentru organizarea de evenimente în interior şi a spaţiilor neconvenţionale, nu doar a unităţilor/ instituţiilor de cultură. Solicităm specificarea clară a faptului că în cazul evenimentelor în interior că este permisă folosirea oricărui spaţiu alternativ, inclusiv a cluburilor, sălilor de sport / polivalente şi spaţiilor de evenimente private. Instituţiile de cultură recunoscute oficial de autorităţi în România sunt clădirile ce sunt în subordinea Ministerului Culturii, ori acestea sunt greu accesibile pentru organizatorii privaţi şi insuficiente pentru a deservi nevoia reală din România. Într-adevăr, Hotărârea CNSU este mai clară în acest sens, aceasta precizând "ca activităţile culturale, artistice şi de divertisment să poată fi organizate şi desfăşurate în spaţii închise cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maxim", fără să limiteze categoria spaţiilor închise la unităţi/instituţii de cultură, aşa cum face Hotărârea de Guvern, dar considerăm că o clarificare ar fi binevenită.

Permiterea desfăşurării evenimentelor până la ore târzii. Solicităm permiterea desfăşurării programului cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de organizare de evenimente, precum şi celor de tipul cluburilor sau discotecilor, atât în aer liber cat şi în interiorul clădirilor, în intervalul orar 06.00-03.00. În evenimente, este foarte importantă ambianţa creată de lăsarea întunericului, pentru proiecţii video sau de lumini, motiv pentru care ele au nevoie să poată avea loc la ore mai târzii decât permit regulile de funcţionare din prezent.

Asigurarea suprafeţei minime în cazul evenimentelor organizate în aer liber. Considerăm necesară reducerea graduală a suprafeţei minime care trebuie asigurată publicului, de la 2mp, la 1 mp în luna Iulie, şi nicio limită de la 1 August. De asemenea, în cazul evenimentelor derulate în aer liber, dar cu public aşezat pe scaune, propunem ca stabilirea capacităţii maxime a evenimentului în cauză să se facă în baza Articolului 10 din Hotărârea 29/14.05.2021, raportându-ne la capacitatea maximă pe care putem aviza spaţiul la ISU. Măsurile actuale pentru distanţare în aer liber sunt mult mai drastice decât regulamentul evenimentelor în interior, în ciuda faptului că evenimentele în aer liber sunt mai sigure.

Reglementarea unui protocol oficial pentru verificarea certificatelor medicale (test, anticorpi sau vaccin). Solicităm clarificarea obligaţiei şi responsabilităţii organizatorului de a "asigura verificarea dovezilor medicale prezentate de către fiecare participant" şi stabilirea unui protocol oficial în acest sens, fie prin acordarea de acces la modalităţi de verificare a datelor personale ale participanţilor, fie prin asigurarea asistenţei autorităţilor publice în vederea efectuării accesului şi verificărilor. Atâta timp cât participarea la evenimente a publicului este condiţionată de verificarea unui certificat medical - vaccin, testare rapidă,  sau test de anticorpi, acest lucru ar trebui sa poată fi efectiv realizat. Cheltuielile generate de implementarea unui sistem de verificare a vaccinării sau testarea rapidă a participanţilor ar trebui subvenţionate de către autorităţi.

Renunţarea la obligativitatea purtării măştii în cadrul evenimentelor în aer liber, unde accesul publicului este permis în baza unui certificat medical. Solicităm eliminarea obligativităţii purtării măştii în cazul evenimentelor care se desfăşoară în aer liber şi unde accesul este permis doar persoanelor care sunt vaccinate, au un test negativ de Covid-19 sau au trecut prin boală.

Crearea unui regulament pentru campare. Considerăm oportună realizarea unui set de norme şi pentru evenimentele care au loc în afara oraşelor şi au nevoie de a facilita cazare pentru publicul participant, prin structuri cu funcţiuni de cazare de tip camping (corturi sau rulote), cu spaţii sanitare şi/sau de servire a mesei.

Renunţarea la discriminare şi la utilizarea redeschiderii sectorului evenimentelor culturale ca "stimulent" pentru vaccinare. Nu considerăm oportună abordarea pe care în acest moment Guvernul o are cu privire la accesul în evenimentele culturale. Toate propunerile făcute în ultimele 16 luni de către reprezentanţii industriei de evenimente au ţinut cont nu doar de nevoile şi de interesele organizatorilor şi operatorilor culturali, dar în primul rând de siguranţa participanţilor şi de metode de implementare sigure, menite să minimizeze orice risc şi să ofere un cadru predictibil tuturor celor care activează în acest domeniu. Majoritatea sectorului cultural din România a fost încă de la începutul pandemiei un promotor al respectării regulilor şi a campaniei de  vaccinare. Totuşi, suntem singurul sector căruia Statul îi "limitează" clientela".

Reprezentanţii AROC sunt nemulţumiţi şi reamintesc "dublul standard practicat în permiterea unor evenimente religioase sau sportive cu mult mai mulţi participanţi, precum şi reglementările mult mai lejere pentru spaţiile aglomerate de tip mall, supermarket, transport în comun, şi continua limitare a evenimentelor culturale şi condiţionarea acestora de certificări medicale".

Conform acestora, "de la prima ordonanţă militară din starea de urgenţă, ce a interzis activităţile culturale şi evenimentele, până în prezent, 16 luni mai târziu, peste 10.000 de agenţi economici, alături de numeroase alte organizaţii private şi independente, organizatori de evenimente, operatori culturali, companii de producţie, sceno-tehnică şi lucrători în industria de spectacole privesc cu aprehensiune spre ceea ce pare a fi distrugerea sistematică a antreprenoriatului din acest domeniu. Promisiunile "marii relaxări" şi "revenirii la normalitate" pentru această industrie par a fi traduse doar într-un regulament strict, dificil sau chiar imposibil de implementat, ambiguu şi care nu asigură predictibilitatea pe care o cerem de aproape un an de zile".

"Sectorul cultural în continuare nu a beneficiat de niciun fel de schemă de compensare sau ajutor de stat, în ciuda faptului că a fost cel mai restricţionat sector, încă de la începutul pandemiei, şi va fi ultimul care-şi va reveni la normal", reamintesc membrii AROC în memoriu.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.