În contextul unei excepţii de neconstituţionalitate cu implicaţii semnificative asupra modului în care este interpretată răspunderea penală în actul medical, avocatul Mihaela Chiş, alături de av. Oana Cocan şi av. Ionuţ Cocan, aduc în prim-plan necesitatea unor repere mai clare şi mai predictibile în delimitarea răspunderii penale a profesioniştilor din domeniul sănătăţii.
Această elasticitate interpretativă a făcut posibilă deschiderea unor proceduri penale inclusiv în situaţii în care nu se poate identifica o abatere clară de la o normă legală, ci mai degrabă o reevaluare ulterioară a deciziilor medicale, prin prisma unui rezultat nedorit. Într-un domeniu în care incertitudinea face parte din realitatea cotidiană, o astfel de abordare riscă să transforme riscul profesional într-un risc penal constant.
Eventuala admitere a excepţiei de către Curtea Constituţională a României ar putea marca o schimbare de substanţă. Răspunderea penală ar fi astfel reaşezată în jurul unor repere mai stricte, apropiate de standardele internaţionale, în care intervenţia penală este rezervată situaţiilor de abatere gravă sau de încălcare evidentă a unor obligaţii legale. În mod implicit, ar fi limitată şi posibilitatea formulării unor plângeri penale în scop speculativ, fenomen care a generat, în timp, nu doar presiune individuală asupra medicilor, ci şi distorsiuni la nivelul întregului sistem.
Implicaţiile depăşesc însă sfera juridică. În prezent, teama de consecinţe penale influenţează, în anumite cazuri, decizia medicală, încurajând practici defensive şi generând costuri suplimentare, directe şi indirecte, în sistemul de sănătate. În acelaşi timp, incertitudinea juridică afectează atractivitatea profesiei şi contribuie la dificultăţile deja existente în retenţia personalului medical.
„Nu orice rezultat nefavorabil în actul medical poate fi transformat într-un dosar penal. Discuţia nu este despre reducerea răspunderii, ci despre a o aşeza pe criterii reale, previzibile şi corecte. În lipsa unor repere clare, dreptul penal riscă să fie folosit ca instrument de presiune, nu ca mecanism de sancţionare a unor încălcări grave. O astfel de clarificare este esenţială nu doar pentru medici, ci pentru funcţionarea întregului sistem de sănătate”, subliniază avocata Mihaela Chiş, Fondator Chiş Mihaela & Asociaţii.
Decizia Curtea Constituţională a României este aşteptată, astfel, nu doar ca o soluţie într-o chestiune de tehnică legislativă, ci ca un posibil reper pentru reaşezarea raportului dintre responsabilitatea profesională şi intervenţia penală. Într-un domeniu în care echilibrul este esenţial, claritatea normei poate face diferenţa între protecţia legitimă a pacientului şi vulnerabilizarea excesivă a profesioniştilor.
Medikatv.ro
